Atac de slăbiciune

Introducere

Un atac de slăbiciune este o stare de slăbiciune fizică scurtă, care apare spontan, care, în cazuri extreme, poate duce și la pierderea cunoștinței. Atacul de slăbiciune poate fi însoțit de simptome precum amețeli, greaţă, tremurând, foarte accelerat respiraţie (hiperventilație), afectarea funcțiilor senzoriale, cum ar fi vederea sau auzul și palpitațiile. Atacurile de slăbiciune sunt adesea cauzate de cauze inofensive, cum ar fi hipoglicemia, lipsa somnului, lipsa fluidelor sau ridicarea prea rapidă. Cu toate acestea, poate fi cauzată și de boli precum sindromul de apnee în somn și inimă sau boli psihologice, cum ar fi depresiune sau un sindromul burnout-ului.

Cauzele unui atac de slăbiciune

De obicei, un atac de slăbiciune apare doar scurt și trece rapid. Adesea cauzele atacului de slăbiciune sunt inofensive. Exemple de cauze „inofensive” sunt deshidratare, foame puternică, hipoglicemie, lipsa somnului sau activitate fizică intensivă, care poate duce la epuizare severă și slăbiciune.

În mod similar, stresul extrem pe perioade lungi de timp poate declanșa un atac de slăbiciune. Acest stres poate fi cauzat și de stres emoțional, cum ar fi pierderea unei persoane dragi sau probleme de relație. În aceste cazuri, corpul rămâne fără rezerve de energie, ceea ce poate duce la un atac de slăbiciune cu simptome precum amețeală, amețeală și „întunecime în fața ochilor”.

În plus față de aceste cauze „inofensive”, un atac de slăbiciune poate fi cauzat și de boli, poate fi un efect secundar al anumitor medicamente sau chiar apare ca efect secundar al chimioterapie. De exemplu, sindromul apneei de somn cauzează respiraţie se oprește noaptea, ceea ce face adesea pacienții foarte obosiți și epuizați în timpul zilei. Anemie or hipotiroidism poate duce, de asemenea, la un atac de slăbiciune.

Boli cronice cum ar fi diabet, boală inflamatorie cronică a intestinului, inimă boală (cum ar fi insuficienţă cardiacă sau boală coronariană), permanent scăzută sânge presiune sau fluctuații extreme în tensiune arterială și anumite tipuri de cancer (de ex leucemie) poate avea efecte similare asupra organismului. După o răceală și mai ales după o gripă (influenţa), simptomele oboselii și slăbiciunii pot dura uneori săptămâni. Perioada de recuperare poate fi întârziată și poate fi necesară o perioadă mai lungă de odihnă fizică.

Dacă simptomele persistă sau este posibil să se înrăutățească din nou, un medic trebuie consultat urgent pentru a le clarifica. Mai ales persoanele cu boli subiacente, cum ar fi cronice inimă or plămân boală, diabet, pot prezenta persoane imunodeprimate, copii mici sau adulți peste 65 de ani, dar și adulți sănătoși complicațiile gripei. Dacă un „târât afară gripă”Este cauza slăbiciunii persistente, antibiotice poate fi folosit pentru a detecta bacterii și îmbunătăți simptomele.

Stresul persistent, atât fizic, cât și emoțional, poate provoca epuizare fizică severă și oboseală și, în timp, poate duce la apariția unui atac de slăbiciune. Cei afectați se simt deprimați și neputincioși de tensiunea psihologică și par străinilor de la epuizați și neajutorați la arsuri. Senzația frecventă de a fi copleșit de stresul continuu poate duce la crize de atac, episoade depresive sau la epuizare extremă și oboseală.

Și din punct de vedere fizic, cei afectați își manifestă adesea stresul sub formă de paloare a feței până la pielea palidă, cenușie și cearcănele de sub ochi. Simptomele slăbiciunii pot apărea și în timpul sarcină. În prim-plan există adesea extreme oboseală și lipsa de forță, dar pot exista și sentimente de suprasolicitare, frică și incertitudine înainte de schimbarea circumstanțelor vieții. Cauza acestor simptome, care se pot extinde la un atac de slăbiciune, sunt modificările hormonale și metabolice care însoțesc sarcină. Alte cauze, în special în etapele ulterioare ale sarcină, poate include scăzut sânge presiune, fluctuantă zahăr din sânge niveluri și un iod or deficit de fier.