Prezentare scurta
- Tratament: Depinde de forma sau cauza sforăitului; pentru sforait simplu fara intreruperi ale respiratiei nu este neaparat necesara terapia, posibile remedii la domiciliu, atela pentru sforait, eventual interventie chirurgicala; pentru sforait cu intreruperi ale respiratiei (apnee in somn) terapie dupa clarificare medicala
- Cauze: relaxarea mușchilor gurii și gâtului, scufundarea limbii înapoi Îngustarea căilor respiratorii, de ex. din cauza unei raceli, alergii, caracteristici anatomice precum amigdalele marite
- Factori de risc: vârsta, alcoolul, fumatul, anumite medicamente de ex. somnifere, dormit pe spate
- Când să vezi un medic? O vizită la medic este întotdeauna recomandabilă pentru a clarifica cauza; întotdeauna necesar pentru sforăit cu întreruperi ale respirației
- Diagnostice: Consultație medic-pacient, examen fizic, în special nas și gât, eventual dispozitiv de testare a sforăitului și/sau laborator de somn
Ce ajută împotriva sforăitului?
Remedii la domiciliu pentru sforăitul simplu
Uneori, sforăitul simplu poate fi prevenit prin măsuri simple pe care cei afectați le pot controla singuri:
Pe termen lung, slabirea este cea mai eficienta metoda impotriva sforaitului. Grăsimea din zona gâtului, care favorizează sforăitul, dispare odată cu kilogramele.
Învățarea să cânte la un instrument de suflat poate ajuta, de asemenea, împotriva sforăitului. În acest fel, îți antrenezi mușchii gâtului și al palatului. Potrivit unui studiu, didgeridoo, de exemplu, este bine potrivit pentru acest lucru. Cântarea poate avea, de asemenea, un efect pozitiv.
Alte sfaturi pentru a opri sforăitul (posibil imediat) includ
- Evitați alcoolul cu două ore înainte de a merge la culcare. Face mușchii și mai relaxați și reduce activitatea de respirație.
- Evitați sedativele, somnifere și medicamentele pentru alergii (antihistaminice), dacă este posibil. Au același efect ca și alcoolul.
- Dacă nu-ți place să dormi pe o parte, cel mai bine este să te întinzi pe spate cu partea superioară a corpului ușor ridicată. Perna cu pană poate fi de asemenea utilă aici.
Remediile la domiciliu au limitele lor. Dacă simptomele persistă mult timp, nu se ameliorează sau chiar se agravează, trebuie să consultați întotdeauna un medic.
Ajutor împotriva sforăitului de la dentist
Unii oameni beneficiază de o atela pentru sforăit (atela de proeminență a maxilarului inferior). Menține căile respiratorii deschise, aducând maxilarul inferior ușor înainte. Acest lucru schimbă, de asemenea, limba și palatul și în mod ideal previne sforăitul.
Dentiștii potrivesc individual o astfel de atele pe maxilarul superior și inferior. Cu toate acestea, atela pentru sforăit este destul de scumpă și nu ajută întotdeauna. Este aproape imposibil de prezis cât de eficiente vor fi acestea în cazuri individuale. Acest lucru este valabil mai ales pentru atelele prefabricate (gata făcute) pentru sforăit.
Dacă aveți dinți sau maxilare nealiniați, tratamentul de către un ortodont vă poate ajuta cu sforăitul.
Operații împotriva sforăitului
- amigdalectomie
- Chirurgie pe sinusurile paranazale, septul nazal și/sau corbinat
- Plastie palatului moale sau rigidizare a palatului moale (implanturi)
- Operații la baza limbii sau a osului hioid
Tratamentul sforăitului prin nas
Respirația printr-un nas blocat sau obturat poate produce, de asemenea, zgomote și favoriza sforăitul. Apoi, dilatatoarele nazale („distribuitoare nazale”) pot ajuta. Ele sunt introduse în nări pentru a lărgi intrarea nazală și pentru a ușura respirația.
Pe termen scurt, bolnavii pot încerca și spray-uri sau picături nazale decongestionante. Ei vă vor arăta dacă intervenția chirurgicală pe concha nazală va elimina sforăitul. Atenție însă: nu folosiți aceste produse mai mult de o săptămână. În caz contrar, ar putea deteriora definitiv membrana mucoasă de acolo.
Terapie pentru sforăit cu pauze de respirație
Puteți citi despre cum să tratați sindromul de apnee în somn în articolul nostru „Terapia apneei în somn”.
Ce poate provoca sforăitul?
Practic, mușchii din căile aeriene superioare se relaxează atunci când dormi. Acest lucru face ca căile respiratorii să se îngusteze și aerul pe care îl respiri să treacă mai puternic. Țesutul vibrează, iar palatul moale și uvula faringiană flutură cu fiecare respirație. Uneori atât de puternic încât apar zgomotele tulburătoare de sforăit.
Uneori, căile respiratorii sunt mai înguste decât de obicei, de exemplu în cazul unei infecții acute precum o răceală sau sinuzită acută. Alergiile precum febra fânului provoacă, de asemenea, umflarea mucoaselor și îngustarea căilor respiratorii. Acest lucru crește sforăitul, iar unii oameni sforăie doar în astfel de situații.
Există, de asemenea, diverși factori care în general promovează sau intensifică sforăitul și pot provoca întreruperi ale respirației. Acestea includ, printre altele:
- vârstă
- Excesul de greutate sau obezitatea
- Consumul de alcool și nicotină
- Creșterea țesutului în zona palatului moale
- Anumite medicamente, cum ar fi somnifere sau medicamente pentru alergii (antihistaminice)
- Dormit pe spate, deoarece baza limbii se scufundă înapoi în această poziție de dormit
Femeile și bărbații sforăie de obicei din aceleași motive. Cu toate acestea, un echilibru hormonal alterat este o altă posibilă cauză a sforăitului, mai ales la femei după menopauză.
La unii oameni, căile respiratorii se închid complet (în mod repetat) atunci când țesutul se relaxează. Apoi, respirația se oprește și creierul primește mai puțin oxigen uneori. Medicii numesc acest lucru drept apnee obstructivă de somn. La alți oameni, cauza pauzelor de respirație se află central în centrul respirator.
Puteți afla exact ce cauzează acest sindrom în articolul despre apneea în somn.
Ce este sforăitul?
Cu sforăitul simplu (primar), cei afectați scot zgomote puternice de sforăit. Nu apar întreruperi ale respirației. Aproximativ 62% dintre bărbații cu vârste cuprinse între 45 și 54 de ani sforăie. Printre femeile din această grupă de vârstă, cifra este de aproximativ 45 la sută. Cu toate acestea, cifrele variază foarte mult în literatură.
Apneea în somn, pe de altă parte, este asociată cu scurte întreruperi ale respirației în timpul somnului. Și aici, acest lucru este de obicei declanșat de o îngustare a căilor aeriene superioare.
Sforăitul este periculos?
Sforăitul simplu este considerat în primul rând enervant. Cu toate acestea, oamenii de știință discută și dacă poate fi nesănătos, în special pentru inimă și circulație. Există indicii în acest sens, dar datele sunt foarte incerte, deoarece apneea în somn nu a putut fi exclusă cu certitudine în studii.
Riscul pentru sănătate aici este cert: sforăitorii cu pauze nocturne de respirație au un risc crescut de hipertensiune arterială, aritmie cardiacă, infarct miocardic sau accident vascular cerebral, de exemplu.
Când să vezi un doctor?
Cel mai bine este să vizitați un medic ORL sau o clinică care are un centru de sforăit sau un laborator de somn. Mai ales dacă sforăiți tare și neregulat, este indicat să consultați cât mai curând un medic. Acesta este singurul mod de a exclude un risc crescut pentru sănătate.
De asemenea, ar trebui să consultați un medic dacă suferiți de oboseală cronică (în timpul zilei), chiar dacă dormiți suficient de mult noaptea (șase până la opt ore). Acest lucru se poate datora apneei de somn, care este un risc pentru sănătate.
Dacă copilul dumneavoastră sforăie, este de asemenea indicat să consultați un medic. Amigdalele faringiene sau palatine mari sau polipii nazali sunt de obicei cauza sforăitului, care necesită tratament medical.
Cum examinează medicul sforăitul?
Într-o consultație inițială, medicul va face un istoric medical și va întreba pacientul și, dacă este posibil, colegii de pat despre detaliile sforăitului lor. Întrebările posibile includ, de exemplu
- Cât de des apare sforăitul?
- Cum este sforăitul (regulat/neregulat, frecvența, volumul)?
- Te trezești în mod repetat în timpul nopții, eventual cu dificultăți de respirație?
- Există somnolență în timpul zilei? Îți este greu să te concentrezi?
Celor afectați li se oferă adesea și un chestionar special. Medicul vă va examina apoi nasul și gâtul, eventual folosind instrumente speciale, cum ar fi un laringoscop. Dacă este necesar, el administrează mai întâi somnifere și apoi examinează ce îngustează căile respiratorii în timpul acestui somn simulat (endoscopie de somn indusă de medicamente, pe scurt MISE).
Pentru a determina dacă apar pauze de respirație, medicul îi dă pacientului un dispozitiv de testare pe care să-l ia acasă. Analizează respirația în timpul somnului și sforăitul („dispozitiv de testare a sforăitului”). Uneori, cei afectați merg la un laborator de somn pentru examinări suplimentare cu o ședere peste noapte (polisomnografie).
Odată ce medicul a găsit cauza sforăitului, el sau ea va recomanda de obicei un tratament adecvat, cum ar fi scăderea în greutate, o atela pentru sforăit sau eventual o operație.
