RMN al bazinului

Definiție

Imagistica prin rezonanță magnetică sau, pe scurt, RMN este o procedură de imagistică care este utilizată pe scară largă în special în medicină. Cu ajutorul unui câmp magnetic puternic, organe, țesuturi și articulații poate fi afișat sub formă de imagini secționale în timpul unei examinări RMN și în cele din urmă evaluat pentru modificări patologice. Datorită contrastului bun al țesuturilor moi și a rezoluției ridicate, RMN-ul pelvisului este potrivit pentru imagistica organelor pelvisului, cum ar fi: Din acest motiv, examinarea RMN a pelvisului este în prezent un instrument de diagnostic extrem de important și este efectuat pentru o varietate de boli ale organelor pelvine.

• Rectul
• Vezica urinară și
• Prostata la bărbați și
• Uterul și
• ovare la femeie.

RMN-ul pelvisului este o procedură imagistică neinvazivă. Aceasta înseamnă că nu trebuie introduse instrumente în corp pentru a vizualiza organele bazinului, cum ar fi rect, vezică, de prostată, uter or ovare. RMN-ul pelvisului funcționează cu ajutorul unui câmp magnetic puternic.

Mai simplu spus, câmpul magnetic generat de aparatul RMN provoacă excitația nucleelor ​​atomice, în special a atomilor de hidrogen, în țesutul pacientului în curs de examinare. Atomii de hidrogen sunt excitați la o anumită mișcare și astfel emit un semnal electric măsurabil. Aceste semnale măsurate sunt apoi convertite în informații despre imagine.

Deoarece diferitele țesuturi au un conținut diferit de atomi de hidrogen și atomii de hidrogen se comportă diferit în funcție de țesut, este posibil să se facă diferențierea între diferite țesuturi utilizând RMN. Diferențierea diferitelor țesuturi poate fi simplificată prin administrarea suplimentară a unui agent de contrast, de exemplu gadoliniul bine tolerat DTPA. În cele din urmă, imaginea prezintă diferitele țesuturi în diferite nuanțe de gri.

Comparativ cu alte metode imagistice, cum ar fi Radiografie sau tomografie computerizată (CT), RMN se caracterizează printr-un contrast mai bun al țesuturilor moi, care este cauzat de un conținut diferit de apă și grăsime din diferite țesuturi și, prin urmare, este foarte potrivit pentru imagistica organelor pelvine, cum ar fi rect, vezică, de prostată, uter or ovare. Un alt avantaj față de alte proceduri imagistice este că RMN-ul pelvisului funcționează cu ajutorul unui câmp magnetic și nu folosește raze X dăunătoare sau radiații ionizante. Cu toate acestea, dezavantajele sunt timpul ridicat necesar pentru o examinare RMN și consumul ridicat de energie al aparatului RMN.

Un RMN al bazinului poate fi efectuat într-un spital sau într-o practică radiologică. Înainte ca RMN-ul pelvisului să poată fi efectuat, trebuie clarificat dacă pacientul transportă cu el obiecte care conțin metal, deoarece acestea pot fi distruse prin examinarea RMN, afectează imaginea, dar pot provoca leziuni pacientului. Acest lucru se face pe baza unui interviu cu medicul sau personalul de asistență medicală.

Întrebarea pacientului despre obiectele care conțin metal este extrem de importantă, deoarece RMN-ul pelvisului funcționează cu un câmp magnetic puternic care atrage obiecte care conțin metal. Dacă aceste obiecte sunt atrase în timpul examinării RMN, acestea pot deteriora aparatul RMN și pot provoca rănirea pacientului. Acesta este în special cazul pieselor metalice implantate, cum ar fi stimulatoarele cardiace, protezele dentare sau piercingurile.

În plus, părțile metalice din aparatul RMN se pot încălzi considerabil și astfel pot provoca arsuri pacientului. Din aceste motive, toate obiectele care ar putea conține metal ar trebui plasate într-o cabină înainte de o examinare RMN a bazinului. Acestea includ articole de îmbrăcăminte cu fermoare metalice, nasturi sau nituri, ceasuri, bijuterii, chei, cec sau carduri de credit.

Produsele cosmetice pot conține, de asemenea, particule de metal, care pot duce la arsuri locale, astfel încât machiajul trebuie îndepărtat înainte de un RMN al bazinului. Dacă obiecte care conțin metal, cum ar fi a stimulator cardiac sau o proteză (cu excepția protezelor de șold și genunchi) nu poate fi îndepărtată, RMN-ul pelvisului nu trebuie în general efectuat. Aici, este necesară o decizie individuală a medicului.

Un RMN al bazinului poate fi efectuat fără mediu de contrast (nativ) și cu mediu de contrast. Dacă este necesară administrarea de mediu de contrast, de exemplu pentru imagistica mai detaliată a diferitelor țesuturi, aceasta se aplică la începutul examinării prin intermediul unui nervură în braț sau mână. Mediul de contrast permite sânge nave pentru a fi mai bine separați de mușchi și de alte țesuturi înconjurătoare. Administrarea de mediu de contrast este importantă pentru diagnosticul tumorilor organelor pelvine, cum ar fi cancer de vezică urinară or de prostată cancer.

Tumorile sunt de obicei puternic alimentate cu sânge, astfel încât în ​​timpul unei examinări RMN a pelvisului cu administrarea de mediu de contrast, mediul de contrast se acumulează și în tumoră, făcând tumorile organelor pelvine mai vizibile. Un mediu de contrast utilizat frecvent este așa-numitul gadoliniu DTPA, care este în general bine tolerat. În multe cazuri, sunt realizate două imagini RMN, mai întâi fără mediu de contrast (nativ) și apoi cu mediu de contrast.