Oprirea neurolepticelor | Neuroleptice

Oprirea neurolepticelor

Pot exista diferite motive pentru care un neuroleptic trebuie întrerupt. Însă creier se adaptează la modificările cauzate de utilizarea neuroleptice, motiv pentru care nu este recomandată întreruperea bruscă a unui neuroleptic și poate fi însoțită de reacții adverse severe. Este foarte dificil să se prevadă ce efecte secundare pot apărea într-un caz individual.

Simptome psihologice precum halucinații or starea de spirit leagăne pot aparea. Simptomele psihotice apar adesea la scurt timp după oprirea medicamentului și, de obicei, se ameliorează în câteva săptămâni. Problemele de somn sunt, de asemenea, raportate frecvent.

În plus, pot apărea adesea așa-numitele diskinezii. Acest lucru duce la secvențe de mișcare perturbate. Este posibil ca mișcările brațelor sau mâinilor să fie doar necontrolate și să apară mișcări și mișcări involuntare ale mușchilor.

Efectele secundare generale care pot apărea se referă la general condiție și se pot manifesta în focare de transpirație, stare generală de rău, amețeli, dureri de cap și palpitații. Dacă aportul anumitor neuroleptice a dus la creșterea în greutate, pierderea în greutate poate apărea la întreruperea tratamentului. În general, multe și efecte secundare severe pot fi întotdeauna de așteptat dacă au fost luate cantități mari de medicament pe o perioadă lungă de timp.

În special în aceste cazuri, întreruperea lentă a neurolepticului este esențială pentru a preveni reacțiile adverse puternice în cursul bolii. În general, neuroleptice trebuie întrerupt numai dacă persoana în cauză este stabilă psihologic și se află într-un mediu de viață stabil. Un medic vă poate ajuta să planificați întreruperea tratamentului.

În general, un medic trebuie întotdeauna consultat înainte de a opri un neuroleptic. Neurolepticele sunt prescrise pentru o varietate de imagini clinice diferite. Pe lângă tulburările psihiatrice clasice precum schizofrenie, neurolepticele sunt, de asemenea, utilizate pentru a trata excitația, confuzia sau agitația severă și anxietatea.

Astfel mulți oameni în vârstă care suferă demenţă primesc, de asemenea, neuroleptice prescrise. În special stările de excitare frecvente, precum și alte caracteristici comportamentale demenţă pacienții trebuie tratați prin darul Neuroleptika. Astăzi se știe totuși că darul Neuroleptika conduce simultan demenţă boală la o rată de mortalitate clar mai mare. Studiile ar putea arăta în plus că boala demenței se agravează chiar și prin administrarea Neuroleptika. Datorită unui metabolism diferit la persoanele în vârstă, efectele secundare care pot apărea în timpul terapiei cu neuroleptice sunt semnificativ mai frecvente decât la pacienții mai tineri. Înainte de a administra neuroleptice persoanelor vârstnice cu demență, ar trebui deci să se ia în considerare întotdeauna dacă beneficiile tratamentului depășesc riscurile și efectele secundare asociate terapiei.