Prezentare scurta
- Cauzele tulburărilor de vedere: de ex. miopie, miopie, migrene, boli oculare (cum ar fi degenerescenta maculara legata de varsta), nevrita optica, tumori, stres
- Cum se manifestă deficiențele de vedere? În funcție de cauză, acestea pot include pâlpâire, clipire, câmp vizual restricționat, „mușcăruri”, „ploaie de funingine” sau orbire (temporară).
- Tratamentul deficienței de vedere: în funcție de cauză, de ex. prin corectarea vederii (ochelari, lentile de contact), medicatie, interventie chirurgicala daca este necesar
Tulburări vizuale: cauze și posibile boli
Există multe cauze diferite ale deficienței vizuale. Printre cauzele relativ inofensive se numără
- Migrenă cu aură (de exemplu, fulgerări de lumină sau pâlpâire în fața ochilor, dificultăți de vorbire, disconfort)
- Hipoglicemie acută (de exemplu, pâlpâire, „devine negru în fața ochilor”)
- Oboseală (de exemplu, vedea imagini duble)
- ochi uscați/supraîncărcare/stres (de exemplu, tresărirea pleoapei)
- Deficiență de vedere (vedere încețoșată de aproape sau de departe)
Cu toate acestea, există și cauze mai grave ale problemelor de vedere. Acestea includ, de exemplu:
- Boli oculare: bolile oculare (cauze oftalmologice) precum glaucomul, cataracta sau dezlipirea de retină sunt adesea vinovate pentru tulburările de vedere.
- Cauze vasculare: Acestea includ, de exemplu, lipsa fluxului sanguin în creier (ca în migrenă sau AIT - un precursor comun al accidentului vascular cerebral), ocluzii vasculare la nivelul retinei și spasme vasculare în toxemia de sarcină (preeclampsie).
- Procese de ocupare a spațiului capului: Acestea pot fi, de asemenea, însoțite de tulburări vizuale, cum ar fi tumori oculare și cerebrale, hemoragie cerebrală, abcese, malformații vasculare (angioame) și umflături vasculare (anevrisme).
- Stresul: Sunt posibile și tulburări vizuale cauzate de stres, de exemplu atunci când stresul fizic și/sau mental prelungit crește concentrația hormonilor de stres și dăunează vaselor de sânge din ochi.
- Violența externă: Leziunile nervului optic cauzate de violența externă, cum ar fi un accident (opticopatii traumatice) sunt, de asemenea, cauze posibile ale deficienței vizuale.
- Consecințe terapeutice: Tulburările vizuale pot fi, de asemenea, leziuni reziduale permanente (condiții reziduale) de la radioterapie sau chimioterapie, precum și meningită.
Cauze importante ale tulburărilor de vedere în detaliu
Cei mai importanți factori declanșatori ai tulburărilor vizuale includ
Miopie (miopie): Miopii percep doar cu claritate obiectele apropiate, în timp ce vederea lor în depărtare este încețoșată deoarece globul ocular este prea lung. Prin urmare, razele de lumină incidente converg în fața retinei. Miopia severă favorizează și o detașare posterioară a vitrosului (vezi mai jos), care provoacă tulburări vizuale suplimentare.
Prezbiopia (presbiopia): prezbiopia se dezvoltă la bătrânețe atunci când cristalinul ochiului devine mai puțin elastic. Și aici acuitatea vizuală pentru obiectele apropiate este redusă.
Strabism: Dacă ochiul se abate de la direcția necesară a privirii, acest lucru se datorează fie paraliziei mușchilor oculari, fie nu are o cauză identificabilă. Principala tulburare vizuală în strabism este vizualizarea imaginilor duble (diplopie).
Degenerescența maculară legată de vârstă (AMD): Deficiența vizuală datorată AMD este larg răspândită. Produsele metabolice se acumulează în ochi, distrugând treptat centrul retinei. În cazul așa-numitului „DMLA uscat”, vederea se deteriorează ca urmare, în timp ce în cazul „DMLA umed”, persoana afectată are și vedere distorsionată. Dacă nu sunt tratați, cei afectați vor orbi.
Dacă se suspectează un atac de glaucom (deteriorarea rapidă, unilaterală a vederii până la orbire cu cefalee sau dureri de ochi), consultați imediat un oftalmolog!
Opacități vitroase: Odată cu vârsta și miopie, se poate dezvolta opacitatea vitroasă, pe care cei afectați o percep de obicei ca „mouches volantes” („mușcărele zburătoare”) – acestea sunt puncte și fire plutitoare, gri. Încețoșarea plutește odată cu mișcările ochilor, dar pe termen lung dispare. „Mouches volantes” sunt enervante, dar de obicei inofensive. Cu toate acestea, ele pot apărea și cu boli inflamatorii oculare.
Hemoragia vitroasă: Sângerarea în corpul vitros poate fi rezultatul unei detașări posterioare a vitrosului sau al unei boli oculare asociate diabetului (retinopatie diabetică), de exemplu. Acestea provoacă tulburări vizuale, cum ar fi întunecarea bruscă, pe care cei afectați le descriu adesea drept „fulgi negri” sau „ploaia de funingine”. Sângerarea severă poate duce, de asemenea, la o deteriorare a vederii și chiar la orbire bruscă.
Consultați imediat un oftalmolog dacă observați semne de opacitate vitroasă!
Daca se suspecteaza o dezlipire de retina, consultati imediat un oftalmolog!
Boala oculară a managerului: În acest caz, tulburările de vedere sunt cauzate de stres – sunt afectați persoanele care sunt stresate la locul de muncă și/sau acasă pentru o perioadă lungă de timp. Simptomele tipice sunt modificări ale vederii culorilor, vedere dublă, pete cenușii în câmpul vizual, vedere încețoșată sau distorsionată, deseori uscarea ochilor, tresărirea pleoapelor sau constrângerea de a clipi. Cauza este probabil concentrația crescută a hormonului stresului cortizol în sânge, care poate afecta vasele de sânge din ochi – până la dezlipirea retinei inclusiv – dar și o susceptibilitate determinată genetic.
Boala Graves: Această boală autoimună este o formă comună de hipertiroidism. La mulți pacienți, aceasta duce la o tulburare caracteristică a ochiului cunoscută sub numele de orbitopatie endocrină. Simptomele includ proeminența ochilor din orbită, o senzație de corp străin în ochi, fotofobie, vedere dublă și tulburări de vedere, dar uscăciunea, roșeața sau umflarea pleoapelor pot apărea și în cazul bolii Graves.
Inflamația arterelor (arterita temporală): Această boală provoacă inflamarea pereților arteriali în secțiuni, în special a arterei temporale și a arterelor cerebrale. Apare în principal după vârsta de 50 de ani. Inflamația cronică duce de obicei la o pierdere unilaterală inițială a vederii. În câteva săptămâni, cel de-al doilea ochi devine adesea bolnav.
Dacă există semne de ocluzie vasculară în retină, sunați la un medic de urgență sau mergeți imediat la o clinică!
AIT este adesea prevestitorul unui accident vascular cerebral. Sunați imediat un medic de urgență!
Lărgirea unei artere cerebrale (anevrism cerebral): Vederea dublă constantă sau alternativă, fără anomalii la nivelul ochiului, este uneori cauzată de un anevrism cerebral, adică o lărgire a arterei cerebrale. Dacă se rupe, există riscul unei hemoragii cerebrale care pune viața în pericol.
Dacă se suspectează o sângerare cerebrală, sunați imediat un medic de urgență!
Tumoarea cerebrală: atât tumorile cerebrale benigne cât și cele maligne pot provoca tulburări vizuale în funcție de dimensiunea și localizarea lor în creier. De exemplu, pot apărea vedere încețoșată, defecte ale câmpului vizual, deteriorarea progresivă a vizualului și vederea dublă.
Slăbiciune musculară patologică (miastenia gravis): Această formă severă de slăbiciune musculară este o boală autoimună. Simptomele inițiale comune sunt tulburări de vedere sub formă de vedere dublă și căderea pleoapei superioare atunci când ochiul este deschis.
Efecte secundare ale medicamentelor: Efectele secundare rare ale digitalicelor (medicamentul pentru inimă), sulfonamidelor (antibiotice) și diureticelor (diuretice) sunt tulburări vizuale în zona de percepție a culorilor (viziune galbenă, roșie sau albastră).
Dacă după tratamentul cu digitalice apar greață, confuzie sau tulburări de vedere, consultați imediat o clinică!
Tulburări de vedere: simptome
Există diferite tipuri de tulburări de vedere:
- Vederea dublă (diplopie) poate fi cauzată de alcool, tulburări ale anumitor nervi cranieni sau scleroză multiplă.
- Vederea intermitent/cortina apare, de exemplu, cu o retină detașată.
- Elementele perturbatoare (ploaia de funingine, „țânțari zburători” = mouches volantes) pot indica, de exemplu, o dezlipire de retină sau de vitre.
- Defectele câmpului vizual (viziunea în tunel) sunt cauzate de glaucom sau tumori, de exemplu.
- Tulburările de vedere a culorilor sunt fie congenitale (ca în deficiența roșu-verde) fie dobândite (de exemplu, din cauza unui atac de glaucom sau a otrăvirii cu digitalică).
Tulburări de vedere: Diagnostic
Diverse examinări pot dezvălui cauza tulburărilor vizuale, inclusiv în special:
- Examinare oftalmologică: În cazul problemelor oculare, cum ar fi tulburările de vedere, o examinare de către un oftalmolog este de rutină. Printre altele, el sau ea verifică performanța vizuală și poate astfel, de exemplu, să identifice vederea defectuoasă ca fiind cauza tulburărilor vizuale. Alte examinări includ examinarea cu lampă cu fantă, oftalmoscopia și măsurarea presiunii intraoculare (vezi mai jos).
- Oftalmoscopia (oftalmoscopia): oftalmoscopia poate fi utilizată pentru a examina partea din spate a ochiului. Acest lucru este important, de exemplu, dacă medicul suspectează o boală a retinei (cum ar fi ocluzia vasculară) sau o tumoare oculară ca cauză a tulburărilor de vedere.
- Măsurarea presiunii intraoculare (tonometrie): Aceasta se efectuează în principal dacă medicul suspectează că glaucomul (glaucomul) se află în spatele tulburărilor de vedere.
- Examene neurologice: Dacă anumite tulburări sau boli neurologice (de exemplu, scleroza multiplă, nevrita optică) reprezintă o posibilă explicație pentru tulburările de vedere, medicul va verifica starea și funcționarea căilor nervoase.
- Examinarea cu ultrasunete (ecografia): O ecografie oculară este indicată, de exemplu, pentru a clarifica dezlipirea retinei, tumorile oculare sau modificări ale nervului optic. În cazul deficienței de vedere din cauza bolii Graves, medicul va efectua și o ecografie a glandei tiroide.
- Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și tomografia computerizată (CT): Aceste proceduri imagistice complexe sunt utilizate de medici pentru a trata tulburările vizuale cauzate de tumori, anevrisme cerebrale și hemoragii cerebrale (accidente vasculare cerebrale), de exemplu.
Tulburări vizuale: Tratament
Dacă cauza de bază este tratată cu succes, tulburările vizuale dispar de obicei. Cateva exemple:
Pacienții cu glaucom cu presiune intraoculară crescută primesc, de asemenea, medicamente pentru a preveni sau a întârzia deteriorarea ulterioară a nervului optic și astfel o agravare a deficienței vizuale. Intervenția chirurgicală este uneori necesară. Operația este de obicei efectuată și pentru cataractă.
Probleme de vedere: Sfaturi – ce poți face singur
Unele boli și răni care provoacă probleme de vedere nu pot fi prevenite. Cu toate acestea, puteți face multe pentru sănătatea ochilor tăi:
- Dacă experiența a arătat că anumite alimente (de exemplu, alcool, cafea, ciocolată, brânză) pot declanșa un atac de migrenă, ar trebui să evitați aceste produse.
- Evitați fumatul deoarece, printre altele, afectează fluxul de sânge către nervul optic.
- Asigurați-vă că faceți suficient exerciții fizice, deoarece acest lucru îmbunătățește circulația sângelui, ceea ce aduce beneficii și ochilor.
- Utilizați ochelari de soare cu protecție UV adecvată, deoarece razele UV provoacă leziuni permanente ale retinei și cristalinului ochiului.
- Nu vă expuneți ochii la curenți de aer. Atrage umezeala din ochi și îi poate irita.
- Faceți exerciții frecvente, cum ar fi să vă uitați în jurul ochilor sau să vă uitați înainte și înapoi. Acest lucru relaxează mușchii ochilor.
- Pune-ți mâinile peste ochi din când în când (de exemplu, la birou) – întunericul se relaxează.
- Masați zona din jurul ochilor atingându-i cu două degete. Acest lucru stimulează circulația sângelui și fluxul lacrimal.
Puteți preveni problemele vizuale cauzate de lucrul frecvent la computer cu următoarele sfaturi:
- Poziționați monitorul (de preferință un ecran plat) în unghi drept față de suprafața ferestrei și iluminatul din tavan, astfel încât distanța dintre ochi și monitor să fie de 50 până la 80 de centimetri.
- Furnizați iluminare indirectă pentru a evita reflexiile obositoare sau strălucirea monitorului.
- Priviți în mod regulat de pe ecran și în depărtare. Acest lucru vă antrenează ochii să treacă de la vederea de aproape la cea de departe și invers.
- Luați pauze regulate de la lucrul la computer.
Tulburări de vedere: când trebuie să consultați un medic?
Cu siguranță ar trebui să consultați un medic în următoarele cazuri:
- noua apariție a tulburărilor vizuale
- tulburări vizuale bruște, cum ar fi deteriorarea acută a vederii, pierderea bruscă a vederii sau vederea dublă bruscă
- Tulburări vizuale sub formă de fulgere de lumină sau inele colorate în jurul surselor de lumină sau sub formă de „ploi de funingine”
- Tulburări vizuale care nu pot fi explicate printr-un defect vizual cunoscut (cum ar fi miopie sau miopie).
