Diagnostic | Sindroame de congestie nervoasă - Prezentare generală

Diagnostic

Decisiv pentru diagnosticarea unui sindrom de constricție nervoasă este în primul rând istoricul medical (ce raportează pacientul?) și examenul clinic. Examinările suplimentare sunt în principal cele din domeniul electrofiziologiei, de exemplu, o măsurare a vitezei de conducere nervoasă. Aici se determină dacă un stimul electric aplicat extern este condus cu viteză „normală” într-o locație îndepărtată sau dacă există o întârziere în conducere.

Terapie

Dacă simptomele sunt destul de ușoare, se recomandă de obicei o terapie conservatoare. Dacă simptomele persistă sau există deficite neurologice clare, de exemplu, terapia chirurgicală poate fi metoda la alegere. Aici scopul este o decompresie a nervului. Acest lucru se poate face, de exemplu, prin divizarea structurilor de constrângere sau chiar prin mutarea nervului afectat într-o zonă mai puțin îngustă, dar este specifică tabloului clinic respectiv.

• Analgezice,
• Imobilizarea prin intermediul unei atele și
• Fizioterapie.