Perimetria de dublare a frecvenței (FDP) (sinonime: tehnologia de dublare a frecvenței, FDT) este o procedură modernă de diagnostic în oftalmologie, care este utilizată în principal în glaucom diagnostic (depistarea precoce a glaucomului / creșterea presiunii intraoculare).
Indicații (domenii de aplicare)
- Detectarea timpurie sau urmărirea glaucom.
Procedura
FDP este utilizat pentru măsurarea sistematică a câmpului vizual și astfel detectarea scotoamelor (eșecuri în câmpul vizual). Câmpul vizual corespunde spațiului lumii externe care este imaginat și perceput pe retină (retină) atunci când ochiul nu se mișcă.
Într-o perimetrie clasică (măsurarea câmpului vizual), oftalmolog folosește un stimul optic (de exemplu, un punct luminos) pe care îl deplasează încet în câmpul vizual al pacientului (perimetrie dinamică) sau a cărui intensitate se modifică (perimetrie statică). Pacientul indică momentul în care poate percepe pata de lumină. Perimetria de dublare a frecvenței diferă în modul în care este prezentat stimulul optic. Este un model de margine cu rezoluție spațială redusă, care alternează între alb și negru la frecvență ridicată. Viteza mare a schimbării duce la iluzia că tiparul și-a dublat frecvența. Acest stimul special este deosebit de sensibil în excitarea ganglion celule (celule senzoriale ale căror procese formează nervul optic), care sunt foarte susceptibile la leziuni glaucomatoase (leziuni cauzate de creșterea presiunii intraoculare). Ochiul care nu este examinat este acoperit în timp ce procedura are loc în condiții constante (luminozitate constantă, compensarea erorilor de refracție și constantă elev lățime când se repetă examinarea). FDP oferă rezultate generale în doar 45 de secunde și rezultate complete ale examinării în mai puțin de 4 minute pe ochi.
Perimetria de dublare a frecvenței este o procedură de diagnostic eficientă care detectează optica minută leziuni ale nervilor înainte de a fi percepută în mod conștient.
