Terapia agorafobiei

Aceasta este continuarea agorafobiei subiectului, informații generale despre subiect sunt disponibile la agorafobie

Introducere

Persoanele care suferă de o tulburare de anxietate ar trebui să se ocupe de boala lor, adică de cauze, simptome și consecințe. Ca la toate celelalte tulburări de anxietate, primul pas al unei terapii de succes este să-ți recunoști frica. În consecință, agorafobie duce la perturbări majore în viața persoanei afectate.

Pentru a fi eliberat de gândurile și fricile compulsive, este necesar să începeți terapia devreme. Un tratament psihoterapeutic (terapia comportamentală) ar trebui să fie acceptate în mod regulat și pe termen lung ca măsură de susținere de către persoane și, astfel, să se poată obține succese bune în tratament. Dacă sunt prezente și afecțiuni asemănătoare panicii, poate fi foarte util să administrați medicamente suplimentare (medicamente psihotrope).

Tratamentul poate include mai multe măsuri. Deoarece persoana suferă de anxietate considerabilă, este recomandabil să îi oferiți mai întâi informații generale despre anxietate. Este util să îi explicăm pacientului că temerile pot fi nu numai negative, ci și pozitive.

Acest lucru i-ar explica pacientului că temerile legate de anumite situații sau obiecte sunt naturale și ne pot salva viețile. Prin frică, noi, oamenii, ne protejăm de pericol pentru că îl evităm. Când oamenii încă mergeau la vânătoare, supraviețuiau doar din cauza reacției lor de frică.

Au reacționat rapid când au fost atacați și s-au mutat în siguranță. Chiar și astăzi, reacția de frică încă ne salvează viețile, de exemplu în trafic. Pe un drum aglomerat, teama de a ne apropia de mașini ne împiedică să traversăm calea.

Dacă un pieton a trecut cu vederea o mașină și poate sări înapoi în ultima secundă, apar brusc reacții de frică fizică (curse inimă, transpirație, tremurături etc.). În viitor, această experiență va încuraja pietonii să fie mai atenți în traficul rutier. Un astfel de exemplu ar trebui să fie apropiat de pacient, deoarece ilustrează și aspectele pozitive ale fricii.

Cu toate acestea, anxietatea este mult mai pronunțată la persoanele afectate decât la persoanele sănătoase. Datorită temerilor exagerate, persoana se izolează de lumea exterioară și se simte la mila temerilor sale. Scopul real al terapiei este reducerea atacuri de panica și astfel ajută persoana să revină la un mod normal de a face față situațiilor de anxietate.

Oameni care suferă agorafobie pierde încrederea în ei înșiși. Ei și-au pierdut credința că o anumită situație poate fi gestionată doar de ei. Construirea încrederii în sine este, prin urmare, un alt obiectiv important al terapiei.