Definiție - Ce este un stil de învățare?
A învăţare stilul descrie modul în care cineva dobândește cunoștințe și abilități. Termenul învăţare stilul provine din abordările din psihologia învățării din anii 1970. Se bazează pe faptul că majoritatea oamenilor preferă metode personale foarte specifice de învăţare, adică folosind stimuli și informații pentru a dobândi cunoștințe. Aceasta înseamnă că diferiți oameni au performanțe diferite în condiții de învățare altfel egale, în funcție de metoda preferată de învățare sau nu. Sunt cunoscuți peste optzeci de modele de stil de învățare, un exemplu este modelul Kolb.
Ce stiluri de învățare conform Kolb există?
Modelul de stil de învățare Kolb a fost creat în 1985 și este cel mai răspândit model de stiluri de învățare din Germania. Kolb distinge patru tipuri de stiluri de învățare de bază. Așa-numiții divergenți (descoperitori) învață din experiență și observație reflectată.
Punctele forte ale acestui tip de stil de învățare rezidă în capacitatea sa distinctă de a imagina. Un divergent este capabil să privească anumite situații din perspective diferite și să se pună în locul oamenilor. Potrivit lui Kolb, divergenții sunt deosebit de interesați de artă și cultură și se specializează adesea în domenii artistice.
La rândul său, asimilatorul (gânditorul) favorizează atât observarea reflectată, cât și conceptualizarea abstractă. Aceasta înseamnă că asimilatorul este deosebit de talentat în înțelegerea și crearea modelelor teoretice. Gânditorul tinde să tragă concluzii inductive, adică este capabil să deducă din observații o cunoaștere mai generală.
Acest stil de învățare este adesea mai bun la tratarea lucrurilor și a teoriilor decât la oameni. Convertorul (factorul de decizie) este un tip de stil de învățare, care este deosebit de potrivit pentru conceptualizarea abstractă și experimentarea activă. Convergentul beneficiază în special de executarea ideilor sale.
El tinde să tragă concluzii deductive ipotetice. Aceasta înseamnă că convertorul trage concluzii logice și derivă afirmații noi. La fel ca asimilatorul, convergentul se ocupă mai degrabă de lucruri sau teorii decât de persoane.
Acomodatorul (practicant / practicant) preferă experiențe active și experiențe concrete, din care poate învăța. Depinde de el să proiecteze activități. În același timp, puterea sa constă în rezolvarea intuitivă a problemelor și conflictelor, încercând și eșuând și învățând în cele din urmă de la ele. Cazatorul preferă faptele decât teoriile.
- Ce strategii de învățare există?
- Probleme de învățare
- Learning
