Simptomele unei recidive | Recidiva neurodermatitei

Simptomele unei recidive

În cazul în care neurodermatita, fazele fără simptome alternează cu atacurile acute de neurodermatită. O apariție acută a bolii poate fi recunoscută prin apariția bruscă sau agravarea simptomelor. Inițial, persoanele afectate suferă de zone ale pielii ușor înroșite, care ulterior devin mai inflamate, uscate și solzoase. În zonele inflamate, eritemul, pielea este înroșită și se udă sau este înconjurată de cruste.

Mai ales mâncărimea agonizantă este o povară enormă pentru mulți pacienți. Zgârierea irită în continuare pielea și mâncărimea se înrăutățește. Neurodermatită pacienții suferă adesea de tulburări de somn din cauza mâncărimii extreme, se simt obosiți permanent și sunt stresați.

Diagnosticul unei forțe

În majoritatea cazurilor, persoanele afectate recunosc rapid când au neurodermatita atac pe baza apariției bruște a simptomelor. Dermatologul pune diagnosticul examinând temeinic pielea pacientului. El determină câte eczeme sunt prezente pe suprafața corpului, cât de pronunțată este inflamația și dacă pielea este umedă sau uscată. Diagnosticul unei recidive include întotdeauna o conversație detaliată cu pacientul (așa-numita anamneză) pentru a identifica simptomele subiective și simptomele însoțitoare, un istoric familial și posibili factori declanșatori.

Tratamentul unei recidive

Tratamentul unei recidive a neurodermatitei constă în esență în ameliorarea simptomelor, deoarece boala în sine nu este vindecabilă în prezent. Tratamentul se efectuează cu creme și unguente speciale care ameliorează mâncărimea și hidratează pielea uscată. Antihistaminicele, care se administrează sub formă de tablete, pot ajuta și la mâncărimi severe.

Păstrarea unui jurnal alergic poate ajuta la identificarea factorilor declanșatori pentru Dermatita atopica și evitați-le în viitor. Pentru a face acest lucru, pacienții trebuie să noteze în fiecare zi dacă au simptome de neurodermatită, ce alimente au consumat sau dacă au avut contact cu animale. Notele scurte despre starea psihologică a sufletului sau condițiile meteorologice (de exemplu, transpirația pe timp cald) pot fi, de asemenea, utile. Împreună cu medicul, jurnalul poate fi apoi folosit pentru a căuta posibile declanșatoare care să declanșeze recăderea.