Delir

Delir (latină delirare = a fi nebun sau de lira ire = a ieși de pe șine sau de pe șină; ICD-10-GM F05.-: Delirul nu se datorează alcool sau alte substanțe psihotrope; ICD-10-GM F10.4: Tulburări psihice și comportamentale din cauza alcool, sindrom de sevraj cu delir; ICD-11-GM F10.4: Tulburări psihice și comportamentale din cauza opioide, sindrom de sevraj cu delir; ICD-10-GM F12. 4: Tulburări psihice și comportamentale din cauza canabinoizilor, sindrom de sevraj cu delir; ICD-10-GM F13.4: Tulburări psihice și comportamentale datorate sedative sau hipnotice, sindrom de sevraj cu delir; ICD-10-GM F14. 4: Tulburări psihice și comportamentale datorate cocaină, sindrom de sevraj cu delir; ICD-10-GM F15.4: Tulburări psihice și comportamentale datorate altora stimulenți, inclusiv cafeină, sindrom de sevraj cu delir; ICD-10-GM F16.4: Tulburări psihice și comportamentale datorate halucinogenilor, sindrom de sevraj cu delir; ICD-10-GM F17.4: Tulburări psihice și comportamentale datorate tutun, sindrom de sevraj cu delir; ICD-10-GM F18. 4: Tulburări psihice și comportamentale datorate solvenților volatili, sindrom de sevraj cu delir; ICD-10-GM F19.0: Tulburări mentale și comportamentale datorate consumului multiplu de substanțe și utilizarea altor substanțe psihotrope, Intoxicație acută [intoxicație acută]; ICD-10-GM F19.1: Tulburări mentale și de comportament datorate consumului multiplu de substanțe și utilizării altor substanțe psihotrope, Utilizare dăunătoare; ICD-10-GM F19. 2: Tulburări psihice și comportamentale cauzate de consumul multiplu de substanțe și utilizarea altor substanțe psihotrope, sindrom de dependență; ICD-10-GM F19.3: Tulburări mentale și comportamentale cauzate de consumul multiplu de substanțe și utilizarea altor substanțe psihotrope, sindromul de retragere; ICD-10-GM F19.4: Tulburări mentale și comportamentale cauzate de consumul multiplu de substanțe și utilizarea altor substanțe psihotrope, sindromul de retragere cu delir) se referă la o stare acută de confuzie. Există o scădere relativ acută a cunoașterii. Delirul poate fi declanșat de multe boli diferite, precum și de diferite substanțe, cum ar fi alcool or medicamente. Delirul este relativ comun condiție, care apar la peste 80% dintre pacienții spitalului, în funcție de cauză și clientelă. La pacienții cu terapie intensivă, este cea mai frecventă boală psihiatrică acută. Cu toate acestea, până la o treime dintre cei afectați, diagnosticul de delir nu este recunoscut. În ambulatoriu, delirul apare în primul rând în instituțiile de asistență medicală și la pacienții prefinali. Se pot distinge următoarele forme de delir în conformitate cu codul ICD-10-GM:

  • Delir fără demenţă (ICD-10-GM F05.0).
  • Delir cu demenţă (ICD-10-GM F05.1)
  • Alte forme de delir (ICD-10-GM F05.8)
    • Delir cu etiologie mixtă
    • Delir postoperator
  • Delir nespecificat (ICD-10-GM F05.9)
  • Tulburări psihice și comportamentale datorate diferitelor substanțe cu sindrom de sevraj cu delir (ICD-10-GM F10.4-ICD-10-GMF19.4)

Delirul hipoactiv se poate distinge de delirul hiperactiv:

  • Delir hipoactiv - caracterizat prin lipsa mișcării, letargie, somnolență (persoana afectată are somn, dar răspunde la stimuli externi, cum ar fi răspunsul) și un contact spontan redus; mai ales în intoxicația cu opiacee; la pacienții vârstnici aceasta este forma mai frecventă
  • Delir hiperactiv - caracterizat prin agitație psihomotorie până la agitație, agitație (neliniște morbidă), iritabilitate crescută (iritabilitate crescută), anxietate, halucinații și semne vegetative; mai ales în cazul retragerii de alcool

Delirul poate dura de la câteva ore până la luni. În domeniul operațional, trebuie făcută o distincție între:

  • Delir postoperator (POD) [poate fi, de asemenea, o expresie a durere] și.
  • Disfuncție cognitivă postoperatorie (POCD).

Delirium tremens (delir de sevraj alcoolic) poate fi clasificat ca o formă specială:

Raportul de sex: bărbații sunt mai predispuși să experimenteze delir la bătrânețe din cauza abuzului crescut de alcool (abuz de alcool). Vârful de frecvență: la vârsta de 65 de ani, aproximativ 20% prezintă delir la internarea în spital. Prevalența (incidența bolii) variază de la 14-56% la pacienții spitalizați (în Germania). Cursul și prognosticul: Cursul și prognosticul depind de cauza delirului. Odată cu creșterea vârstei, delirul este asociat cu o mortalitate semnificativ mai mare (numărul de decese, în raport cu numărul din populația de interes) de 10-65% (comparativ pacienți nelirosiți de aceeași vârstă).