Introducere
Stresul este un fenomen care declanșează atât reacții fizice, cât și psihologice în organism. Din punct de vedere medical, stresul duce la activarea anumitor creier regiuni, care la rândul lor determină creșterea tensiunii musculare și eliberarea hormonilor. Cei afectați percep aceste efecte fizice ca fiind tensionate gât și mușchii spatelui sau durere abdominală.
Psihologic, este adesea percepută o neliniște sau tensiune interioară. Din punct de vedere pur evolutiv, reacțiile la stres sunt foarte utile, deoarece necesită o mobilizare crescută a rezervelor noastre. Cu toate acestea, dacă fazele de stres durează prea mult, ele conduc la o cerere excesivă în ceea ce privește performanța noastră.
Aceasta explică de ce stresul în zilele noastre este din ce în ce mai asociat cu asocieri negative și își pierde caracterul protector în viziunea generală. Cu toate acestea, experții fac încă distincția între așa-numitul „stres bun” și „stres rău”. Un exemplu de „stres bun” ar fi, de exemplu, creșterea tensiunii într-o situație de examen.
Emoția face ca informațiile stocate să fie recuperate mai bine. Cu toate acestea, dacă tensiunea este prea mare, aceasta blochează persoana în cauză în performanța sa. Aceasta este adesea o expresie a cererilor excesive, care la rândul lor este văzută ca „stres rău”. Stresul este deci un eveniment multifactorial care depinde atât de factori externi precum situația muncii, cât și de factori interni precum resursele personale. Dacă echilibra între cerințe și propriile abilități nu este corect, persoana afectată își pierde echilibrul interior și experimentează acest lucru ca stres.
Consecințele generale ale stresului
Simptome fizice:
- Consecințele generale ale stresului sunt în principal simptome fizice, care sunt adesea percepute ca neplăcute de către persoana afectată. Situațiile de stres scurte activează în primul rând Sistemul cardiovascular. Astfel, o creștere a inimă rata și o creștere a sânge presiunea sunt tipice unui stimul extern extraordinar.
Prin urmare, persoanele afectate observă adesea cum sunt inimă începe să alerge și sânge trage în lor cap, metaforic vorbind.
- Dacă acest factor de stres persistă, mușchii scheletici sunt încordați suplimentar. O musculatură permanent tensionată duce la rândul său la tensiunea musculară, care provoacă durere și mișcare restricționată. Se remarcă faptul că în special gât iar mușchii spatelui sunt foarte des afectați.
Primele semne sunt, așadar, rigide gât cu eventual însoțitor dureri de cap sau înapoi durere după ce a stat mult timp. Efectele psihologice ale stresului nu sunt întotdeauna percepute în mod conștient.
Simptome psihologice:
- Este mult mai des cazul în care cei afectați sunt capabili să își clasifice corect simptomele psihologice după aceea. Stresul de lungă durată duce adesea la o afectare a performanței de concentrare, cum ar fi lipsă de concentrare, deoarece focusul gândurilor este îndreptat către declanșatorul stresului. În mod obiectiv, acest lucru poate duce la o scădere a performanței memoriei
