Prezentare scurta
- Tratament: Uneori fără tratament, dar observarea anevrismului, eventual două proceduri de tratament „decuplare” sau „înfăşurare”, alegerea procedurii de tratament depinde de caz individual
- Simptome: Uneori fără simptome, posibil interferență cu anumiți nervi cranieni, dacă anevrismul se rupe („explode”), dureri de cap devastatoare, greață, vărsături, rigiditate a gâtului, inconștiență
- Evoluția bolii și prognosticul: Depinde de fiecare caz, bun în unele cazuri, pericol pentru viață în caz de ruptură, este posibilă daune consecutive
- Cauze și factori de risc: uneori ereditar, principalul factor de risc este hipertensiunea arterială și toți factorii care cresc tensiunea arterială, cum ar fi fumatul, rareori și boli ereditare care afectează țesutul conjunctiv, cum ar fi sindromul Marfan, sindromul Ehlers-Danlos.
- Examinare și diagnostic: Dacă este necesar, simptome suspectate, proceduri imagistice, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică (RMN), angiografia prin rezonanță magnetică (MRA), tomografia computerizată (CT)
- Prevenire: Evitați factorii de risc precum hipertensiunea arterială, fumatul, consumul excesiv de alcool; se recomandă în general un stil de viață sănătos
Ce este un anevrism la creier?
Un anevrism în creier este o lărgire patologică a unui vas de sânge din cap. Medicii vorbesc și despre un anevrism intracranian sau cerebral.
Se estimează că aproximativ trei la sută dintre adulți au un anevrism. Uneori, bombarea vasului este congenitală, în alte cazuri se dezvoltă doar în cursul vieții. Anevrismele apar mai frecvent în unele familii.
Cum poate fi tratat un anevrism?
Există două proceduri principale care pot fi utilizate pentru a trata un anevrism din creier. O opțiune este o operație în care chirurgul deschide craniul. Apoi închide anevrismul din exterior folosind un clip (așa-numitul clipping).
În cealaltă procedură, medicul împinge un cateter printr-o arteră din picior până în zona afectată a creierului. El repară anevrismul prin introducerea unei așa-numite bobine (coil). Aceasta este o bobină de platină care umple anevrismul din interior.
Cu toate acestea, medicii nu tratează întotdeauna fiecare anevrism folosind această procedură. Dacă procedura are sens și care procedură este utilizată depinde de cazul individual. De asemenea, chirurgii analizează cu atenție dacă beneficiile procedurii depășesc riscurile asociate.
Dacă există doar un risc scăzut de spargere a anevrismului la cap și nu provoacă alte probleme, medicii recomandă să se observe inițial vasul bombat.
Care sunt simptomele unui anevrism la creier?
Un simptom al anevrismului este o perturbare a așa-numiților nervi cranieni. Aceștia sunt nervi care, spre deosebire de nervii periferici, ies direct din creier. Nervul cranian responsabil de mișcările oculare (nervul oculomotor) este mai frecvent afectat. Acest lucru are ca rezultat tulburări de mișcare ale ochilor, paralizie a mușchilor oculari sau vedere dublă.
Dacă peretele vascular al unui anevrism din creier se rupe (ruptură), apar simptome severe. Cel mai frecvent simptom este o hemoragie subarahnoidiană sau SAB pe scurt. Sângerarea are loc în spațiul dintre creier și meninge, mai exact membrana arahnoidiană.
Datorită calotei craniului ferm, sângele nu scapă și exercită rapid o presiune crescută asupra creierului. Această presiune asupra țesutului cerebral provoacă apoi simptomele.
Simptome ale presiunii intracraniene crescute:
- Debut brusc de durere de cap severă
- Greaţă
- vărsături
- Rigiditate a gâtului
- somnolență
- Somnolență
- Inconștiență sau comă
Anevrism la cap: care sunt șansele de recuperare?
Există anevrisme care au doar o probabilitate scăzută de a izbucni într-o zi. Un astfel de anevrism în creier nu limitează neapărat speranța de viață. Medicii observă apoi la intervale regulate pentru a vedea dacă anevrismul vascular se modifică.
Nu există un răspuns general la întrebarea privind speranța de viață după o intervenție chirurgicală pentru un anevrism la creier. În funcție de dimensiunea și locația vasului lărgit, o operațiune poate fi salvatoare în unele cazuri. Cu toate acestea, operațiunea implică riscuri. În unele cazuri, există riscul de afectare neurologică ca urmare a intervenției chirurgicale.
Din acest motiv, medicii cântăresc foarte atent care strategie este cel mai probabil să beneficieze cei afectați de un anevrism la cap.
Anevrism în creier – cauze
Cauza unui anevrism în creier de multe ori nu poate fi determinată cu precizie. Ereditatea joacă evident un rol, deoarece nu este neobișnuit ca proeminențele vasculare să apară mai frecvent în cadrul unei familii. Un alt factor de risc important pentru un anevrism cerebral este hipertensiunea arterială.
Cu fiecare bătaie a inimii, sângele exercită presiune mare asupra pereților vaselor din interior. Acest lucru creează uneori puncte slabe în peretele vasului, care în cele din urmă cedează - se dezvoltă un anevrism.
Fumatul crește indirect riscul de anevrism: promovează arterioscleroza și crește tensiunea arterială. Cauzele rare care sunt asociate cu un risc crescut de anevrism la creier sunt anumite boli ereditare, de exemplu sindromul Marfan sau sindromul Ehlers-Danlos.
RMN, CT & Co.: Cum detectează medicul un anevrism la cap?
Medicii descoperă adesea un anevrism în creier întâmplător, deoarece cei afectați adesea nu simt ei înșiși vasul bombat.
Dacă anevrismul apasă asupra anumitor structuri ale creierului, cum ar fi un nerv cranian, tulburările neurologice corespunzătoare indică problema la nivelul capului.
În cazul unui anevrism izbucnit, simptomele duc adesea la suspiciunea unei tulburări neurologice acute. Un anevrism la nivelul creierului și o hemoragie cerebrală în cazul unui anevrism cerebral rupt pot fi vizualizate cu ușurință folosind imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), arteriografie prin rezonanță magnetică (MRA) sau computer tomografie (CT).
Cum poate fi prevenit un anevrism la creier?
Un anevrism în creier nu poate fi prevenit în principiu. Acest lucru se datorează faptului că nu există nicio măsură preventivă împotriva unei predispoziții sau a unui anevrism congenital.
Dacă aveți hipertensiune arterială, trebuie să o trateze și să o verifice în mod regulat de către un medic. Dacă este posibil, evitați un stil de viață care vă crește tensiunea arterială și are un efect negativ asupra sănătății vaselor de sânge.
Prevenirea factorilor de risc pentru un anevrism la cap includ, de exemplu:
- Nu fumez
- Consumând o dietă sănătoasă, cu puține grăsimi animale, în schimb uleiuri vegetale, multe fructe și legume proaspete
- Să fii activ fizic în mod regulat
- Consum puțin alcool
