Prezentare scurta
- Descriere: dependență fizică și psihologică de efectele nicotinei
- Simptome: dorință puternică de nicotină, pierderea controlului, utilizarea continuă în ciuda consecințelor dăunătoare, simptome de sevraj (de exemplu, neliniște și iritabilitate)
- Cauze: Condiționarea centrului de recompense din creier, stres, posibil răspuns determinat genetic la nicotină
- Diagnostic: Criteriile includ pofta puternică, consumul ridicat, dificultatea de a renunța la nicotină atunci când fumatul este interzis, atingerea rapidă a unei țigări dimineața
- Tratament: tratament motivațional, suport terapie comportamentală, terapie de substituție cu nicotină
- Prognostic: risc mare de recidivă fără sprijin profesional, motivația ridicată este crucială pentru succes
Dependența de nicotină: Descriere
Timp de zeci de ani, publicitatea i-a prezentat pe fumători drept oameni atractivi, liberi și deschisi la minte. În ciuda eforturilor intense de a educa oamenii, această imagine este încă în mintea multor oameni astăzi. De fapt, majoritatea consumatorilor de tutun sunt pur și simplu dependenți de nicotină. Substanța chimică din planta de tutun afectează atât corpul, cât și psihicul fumătorului. Tigarile pot avea un efect calmant dar si revigorant. Riscul ca fumatul să devină o dependență este mare.
Dependența de nicotină: fumatul pasiv
Fumul nu este periculos doar pentru fumătorii înșiși. Persoanele care inhalează fumul pasiv pot suferi, de asemenea, daune. Este deosebit de periculos atunci când femeile fumează în timpul sarcinii. Acest lucru crește riscul de naștere prematură, nou-născuții au adesea o greutate mai mică la naștere și sunt mai susceptibili de a suferi sindromul morții subite a sugarului. Nicotina intră și în corpul bebelușului prin laptele matern. Cu cât o mamă fumează mai mult, cu atât este mai mare concentrația în laptele matern. Copiii care sunt expuși pasiv la fum sunt, de asemenea, vătămați. Ei suferă mai frecvent decât alți copii de boli respiratorii, pneumonie și infecții ale urechii medii.
Dependența de nicotină: Câți sunt afectați?
Aproximativ 29% dintre adulții din Germania fumează. Adică aproximativ 20 de milioane de oameni. Dintre bărbați, aproximativ 31 la sută iau o țigară, în rândul femeilor este în jur de 26 la sută.
În rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani, numărul fumătorilor a scăzut semnificativ din 2001: pe atunci era încă la 28 la sută. Conform celor mai recente sondaje din 2014, acum a scăzut la puțin sub 10%. Băieții erau puțin mai predispuși să fumeze decât fetele (11 față de 9 la sută).
Majoritatea tutunului consumat în Germania este în țigări – cu sau fără filtre, gata făcut dintr-un pachet sau rulat sau umplut de fumător. Trabucurile, trabucurile, pipele, tutunul, tutunul de mestecat și pipele de apă joacă un rol subordonat.
Dependența de nicotină: vapori toxici
Materia primă pentru tutunul brut sunt frunzele uscate ale plantei de tutun. Planta poate fi consumată – ca agent de fumat, tutun de mestecat sau tuns – numai după prelucrare industrială. Fumul de tutun conține peste 4,000 de ingrediente. Cel mai important ingredient activ este nicotina. În funcție de originea plantelor și de prepararea tutunului, fumătorul, snufferul sau mestecătorul primește cantități diferite de compus chimic toxic. Pe lângă nicotină, fumul de tutun conține numeroase alte substanțe chimice și metale grele, cum ar fi cianura de hidrogen, benzen, formaldehidă, hidrazină, clorură de vinil, cadmiu, plumb, nichel, crom, aluminiu și monoxid de carbon. S-a dovedit că peste 40 dintre aceste substanțe sunt cancerigene.
Dependența de nicotină: simptome
Conform clasificării ICD-10 a tulburărilor mintale (ICD pe scurt: Clasificarea Internațională a Bolilor), cel puțin trei dintre următoarele criterii trebuie să se aplice pe o perioadă de o lună sau în mod repetat în decurs de un an pentru un diagnostic de dependență de nicotină:
- Control limitat asupra începutului, sfârșitului și cantității de consum.
- Apariția simptomelor fizice de sevraj atunci când consumul este redus.
- Dezvoltarea toleranței: consumul trebuie crescut pentru a obține un efect constant.
- Abandonarea sau neglijarea intereselor din cauza consumului de substanțe.
- Continuarea consumului de tutun în ciuda consecințelor evident dăunătoare.
Pe măsură ce organismul se obișnuiește cu nicotina, persoana în cauză trebuie inițial să consume din ce în ce mai mult pentru a simți același efect. Simptomele tipice de sevraj sunt excitabilitatea crescută și neliniștea. Mulți fumători cred că nicotina le reduce neliniștea interioară, dar de fapt crește pe termen lung. Alte simptome de sevraj includ capacitatea redusă de concentrare, senzații de foame, tulburări de somn și anxietate.
Fumatul: consecințe asupra sănătății
În timp ce nicotina este responsabilă pentru efectele și dependența, celelalte substanțe chimice din fumul de tutun sunt în primul rând dăunătoare sănătății. Consecințele fumatului afectează sănătatea întregului organism. În multe cazuri, consumul de tutun este chiar responsabil pentru moartea prematură.
Fumatul crește și tensiunea arterială și astfel favorizează bolile cardiace și vasculare. Consecințele de temut pe termen lung ale dependenței de nicotină includ boala coronariană (CHD), atacurile de cord și tulburările circulatorii ale arterelor piciorului („piciorul fumătorului”). Alte consecințe includ diabetul (diabet zaharat de tip 2), precum și deteriorarea pielii și a dinților.
Nu în ultimul rând, fumatul crește și riscul de cancer. Acest lucru se aplică în special cancerului pulmonar, cancerului laringian, cancerului esofagian și cancerului cavității bucale. Consumul de nicotină joacă, de asemenea, un rol în dezvoltarea altor tumori maligne, cum ar fi cancerul pancreatic, cancerul de rinichi, cancerul de stomac și leucemia. Aproximativ 25 până la 30% dintre decesele cauzate de cancer sunt atribuite fumatului.
Dependența de nicotină: cauze și factori de risc
Dependența de nicotină este cauzată de influența diverșilor factori psihologici și biologici. Nicotina provoacă dependență atât fizică, cât și psihică.
Dependența de nicotină: fumatul ca comportament învățat
Majoritatea celor afectați au început să fumeze în copilărie sau adolescență. Ei ridică o țigară din curiozitate sau din cauza presiunii colegilor. Mulți își acoperă și nesiguranța cu o țigară în mână.
Chiar și la vârsta adultă, țigările fumate împreună îndeplinesc un scop social. Fumatul în pauzele de lucru și după masă leagă consumul de nicotină cu un sentiment de relaxare și plăcere. De îndată ce se învață legătura dintre fumat și anumite situații, atingerea unei țigări după masă sau la ieșire este aproape automată.
Dependența de nicotină: factori biologici
Dependența de nicotină apare atunci când sistemul nostru natural de recompensă din creier este manipulat. Sistemul de recompense este esențial pentru supraviețuire. De exemplu, ne răsplătește pentru că mâncăm atunci când ne este foame. Pentru a face acest lucru, eliberează neurotransmițătorul dopamină, care ne face să ne simțim bine. Când consumăm nicotină, se eliberează mai multă dopamină. Prin urmare, a întinde o țigară este la fel de plină de satisfacții ca și mâncatul, băutul și sexul. Cu toate acestea, fumătorii obișnuiți suprastimulează sistemul. Cantitatea anterioară de nicotină nu mai este suficientă pentru un efect pozitiv. Această dezvoltare a toleranței și simptomele asociate de sevraj caracterizează dependența fizică a dependenței de nicotină. Organismul cere din ce în ce mai multă nicotină.
Dacă există o dependență fizică și psihologică, este aproape imposibil pentru cei afectați să-și controleze consumul. Simptomele neplăcute de sevraj ale dependenței de nicotină, care apar imediat ce nivelul de nicotină scade, determină când se fumează următoarea țigară.
Dependența de nicotină: examinări și diagnostic
Dacă bănuiți o dependență de tutun, puteți consulta mai întâi medicul de familie. Pentru a diagnostica dependența de nicotină, el sau ea va pune întrebări despre consumul dvs. de tutun. Chestionarul Fagerström, care poate fi folosit pentru a evalua severitatea dependenței de nicotină, s-a dovedit un mare succes. Testul Fagerström conține, printre altele, următoarele întrebări:
- Câte țigări fumezi pe zi?
- Vi se pare dificil să nu fumați atunci când vă aflați în locuri în care fumatul este interzis?
- Cât de curând după trezire fumezi prima țigară?
De asemenea, medicul vă va verifica starea fizică de sănătate pentru a determina dacă dependența de nicotină a provocat deja vreo prejudiciu. Dacă este necesar, aceasta trebuie tratată.
Daca dependenta de nicotina este severa, medicul va recomanda tratament terapeutic. Dacă persoana în cauză este motivată, măsurile de sprijin mai puțin intensive pot fi și ele eficiente. Medicul vă va informa despre diferitele programe de renunțare la fumat disponibile pentru dependența de nicotină.
Dependența de nicotină: tratament
Dependența de nicotină: tratament motivațional și intervenții scurte
O intervenție scurtă pentru tratarea dependenței de nicotină este de obicei efectuată de medici sau în centrele de consiliere pentru dependență. Comportamentul de fumat este mai întâi înregistrat și apoi este determinată motivația de a renunța. Fumatorul este sprijinit sa renunte la nicotina prin scurte discutii motivationale. Grupurile de consiliere telefonică și de autoajutorare oferă, de asemenea, un ajutor eficient în combaterea dependenței de nicotină.
Dependența de nicotină: tratament terapeutic
Terapia comportamentală de grup și intervențiile individuale s-au dovedit deosebit de eficiente în renunțarea la fumat. În terapia comportamentală se analizează comportamentul persoanei afectate și se dezvoltă comportamente alternative. De exemplu, terapeutul va întreba ce condiții și situații îl ispitesc pe persoana în cauză să fumeze. Există adesea o legătură cu stresul, pe care țigara este menită să o reducă. Terapeutul ajută pacientul să găsească alte modalități de a face față stresului. Tehnicile de relaxare și consolidarea rețelei sociale joacă un rol important în acest sens.
Dependența de nicotină: terapie de înlocuire a nicotinei
Guma cu nicotină și spray-urile de gură cu nicotină nu au un efect continuu, ci un efect ușor întârziat după ingestie. Spray-urile nazale cu nicotină imită cel mai bine efectul unei țigări, dar din acest motiv au un risc mai mare de dependență.
Dependența fizică a dependenței de nicotină s-a încheiat după aproximativ două săptămâni. Cu toate acestea, dependența psihologică rămâne și trebuie tratată pentru a preveni recăderile. Cât timp persistă dorința puternică (pofta) variază foarte mult. În multe cazuri însă, terapia de înlocuire a nicotinei este o metodă eficientă de a ajuta oamenii să renunțe definitiv la tutun.
Dependența de nicotină: măsuri suplimentare
Oricine începe să se lase de fumat ar trebui să ia în considerare un plan pentru structurarea zilei. Activitățile care distrag atenția reprezintă un sprijin important. Sportul în special facilitează abstinența. Pe de o parte, cei afectați observă o îmbunătățire a condiției lor fizice și respirația devine mai ușoară. În al doilea rând, sportul declanșează eliberarea de neurotransmițători care creează un sentiment de fericire. Prietenii și familia pot avea, de asemenea, o contribuție importantă. Oamenii ar trebui să fie informați despre renunțarea la fumat, astfel încât să poată sprijini persoana afectată.
Dependența de nicotină: progres și prognostic
O condiție prealabilă importantă pentru succesul renunțării la fumat este motivația persoanei în cauză. După o perioadă mai lungă de abstinență, riscul de recidivă este redus. Cu toate acestea, vigilența este încă necesară chiar și după ani de zile. Anumite mirosuri sau situatii pot readuce amintirea sentimentului de bine cu tigara. Decizia împotriva dependenței de nicotină trebuie, așadar, luată din nou și din nou.
