Ce este fibrilația ventriculară?
Fibrilația ventriculară, sau fibrilația ventriculară pe scurt, este o tulburare de ritm care își are originea în camerele inimii. În mod normal, celulele musculare ale camerelor inimii se contractă de 60 până la 80 de ori pe minut. În timpul acestui proces, sângele colectat în ventriculi este pompat în circulația sistemică printr-o contracție coordonată a mușchiului inimii, bătăile inimii. Între bătăile inimii, ventriculii se umplu din nou cu sânge.
Cu toate acestea, datorită acestei frecvențe foarte rapide, bătăile inimii eficiente nu mai apar în fibrilația ventriculară. Din cauza numărului mult prea mare de excitații dezordonate, celulele musculare nu se mai contractă sincron. Prin urmare, inima nu mai pompează sânge în circulația sistemică. Un puls nu mai este palpabil la cei afectați. Acest lucru duce la stop circulator. Prin urmare, fibrilația ventriculară pune întotdeauna viața în pericol și duce la moarte în câteva minute dacă este lăsată netratată.
Simptomele fibrilației ventriculare sunt similare cu cele ale stopului cardiac. Persoana afectată devine inconștientă foarte repede, de obicei după numai zece până la 15 secunde. Sunt palizi, buzele lor devin albastre, iar pupilele lor sunt late și fixe. După aproximativ 30 până la 60 de secunde, respirația se oprește. Pulsul nu este palpabil. Uneori, cei afectați s-au udat sau și-au făcut nevoile.
Care sunt cauzele fibrilației ventriculare?
- Boala coronariană (CHD), atac de cord
- Execuția pereților inimii (anevrism peretelui inimii după infarct miocardic)
- Insuficiență cardiacă pronunțată
- Inflamația mușchiului inimii (miocardită)
- Defecte cardiace congenitale
- Embolism pulmonar
- Accident electric
- Medicamente, droguri, otrăviri
- Deficiență de oxigen (sufocare, înec)
- Dezechilibre minerale (de exemplu, deficit de potasiu)
- Acumulare de lichid în pericard (revărsat pericardic)
- Malformație congenitală în sistemul de conducere al inimii
Diagnostic și examinare
Dacă victima este inconștientă și nu se simte pulsul, este esențial și, în caz de îndoială, salvator pentru cei prezenți să înceapă imediat măsurile de resuscitare fără un diagnostic și să cheme medicul de urgență.
Tratament
Dacă fibrilația ventriculară apare în absența unui medic sau fără acces la un defibrilator, prima acțiune de urgență a primului răspuns este resuscitarea cardiopulmonară: în primul rând, compresiile toracice se fac cu o rată de 100 până la 120 de compresii pe minut.
Cu cât defibrilarea este efectuată mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele de supraviețuire pentru cei afectați. Uneori, însă, este necesar să repetați procedura. În acest caz, este important să se continue resuscitarea cardiopulmonară între șocuri. Dacă defibrilarea nu are succes, medicul de urgență poate administra anumite medicamente, cum ar fi adrenalina.
Dacă sunt prezente afecțiuni de bază, cum ar fi bolile de inimă sau dezechilibrul electrolitic, este important să le tratați și pentru a reduce riscul de fibrilație ventriculară recurentă.
Evoluția bolii și prognosticul
Dacă defibrilarea a avut succes, este totuși posibil ca creierul și alte organe să fi fost afectate. Mai ales dacă măsurile de resuscitare au fost efectuate foarte târziu, riscul de afectare permanentă a creierului este considerabil.
Fibrilația ventriculară este întotdeauna fatală dacă este lăsată netratată. Prin urmare, este important ca cei prezenți într-o situație de urgență să nu se sfiească de la resuscitarea sau defibrilarea persoanei afectate. Posibilele leziuni care pot apărea sunt nesemnificative în comparație cu prognosticul fibrilației ventriculare.
