Ulcere de decubit: Grade, SIDA și Tratament

Prezentare scurta

Tratament: Îngrijire bună a pielii și eliberare regulată a presiunii (poziționare, ajutoare), pentru răni: pansamente umede, curățare regulată, în caz de grad avansat eventual intervenție chirurgicală
Simptome: roșeață, retenție de apă, ulterioare escare de decubit cu durere, în caz de infecție uneori și cu febră, frisoane, miros putred, mai târziu zone de țesut negre moarte (necroze), posibile complicații precum otrăvirea sângelui sau inflamarea oaselor
Diagnostic: diagnostic vizual, test cu degetul, istoricul factorilor de risc, eventual analiză de sânge, probe de țesut (frotiu), ecografie de severitate mai mare, radiografie, tomografie computerizată (CT), imagistică prin rezonanță magnetică (RMN)
Cauze: Presiune susținută, severă, care duce la alimentarea insuficientă a țesutului afectat, distrugerea treptată a pielii, țesutului și osului; diverși factori de risc, cum ar fi statul prelungit sau culcat, starea sensibilă a pielii, umiditatea, diabetul.
Evolutie si prognostic: prevenirea este importanta, tratamentul precoce este elementar, intrucat procesul de vindecare se prelungeste chiar si cu un tratament optim, risc crescut de recidiva dupa ulcere de presiune tratate cu succes, majoritatea ulcerelor de presiune sunt plagi superficiale, mortalitatea este crescuta in cazurile severe.

Ce este ulcerul de presiune?

Un ulcer de presiune (decubit, ulcer decubital) este o afectare localizată a pielii, a țesutului subiacent și în cazuri extreme și a osului. Se manifestă sub forma unei răni permanent deschise de adâncime variabilă, în special pe părți ale corpului apropiate de os, precum fese, coccis sau călcâi.

Persoanele care sunt imobile sau imobilizate, de exemplu în spital, sunt deosebit de afectate. Utilizatorii de scaune rulante au, de asemenea, un risc crescut de escare, mai ales în zona feselor.

Care sunt gradele de ulcere de presiune?

O răni de presiune schimbă pielea. În funcție de cât de severe sunt schimbările, medicii și asistentele disting între diferite grade de severitate:

Decubit gradul 1: În faza inițială, zona de piele afectată se înroșește și se delimitează brusc de mediul înconjurător. Roșeața persistă chiar și atunci când presiunea este eliberată. Zona poate fi întărită și mai caldă decât pielea din jur. Practic, însă, pielea este încă intactă.
Decubit gradul 2: În decubit gradul doi s-au format vezicule pe piele. Uneori, stratul superior al pielii este deja desprins. Se dezvoltă o rană deschisă, dar este încă superficială.
Decubit gradul 3: În decubit gradul trei, ulcerul de presiune se extinde la mușchii de sub piele. Se vede un ulcer profund, deschis. Sub pielea sănătoasă de la marginea ulcerului de presiune, există uneori „buzunare” care se extind din ulcer.

Nivelurile de severitate unu până la patru sunt, de asemenea, găsite ca sinonime ca „etapa unu până la patru” în multe specificații.

Ce ajutoare sunt disponibile pentru ulcerele de presiune?

Cu cât leziunile de decubit sunt detectate mai devreme, cu atât pot fi tratate mai bine. Practic, terapia este împărțită în două zone: terapia locală și terapia cauzală. Terapia locală este un tratament local al ulcerului de presiune cu mijloace medicale, în timp ce terapia cauzală se concentrează pe eliminarea cauzelor ulcerului de presiune.

Terapia locală a ulcerului de presiune

Terapia locală are ca scop îngrijirea ulcerului de presiune și ajutarea acestuia să se vindece. În cazul unui ulcer de presiune de gradul I, este de obicei suficient să îngrijești cu atenție zona de piele afectată și să o eliberezi de presiune. Acestea sunt aceleași măsuri care sunt utilizate pentru prevenire.

Uneori, procedurile tehnice, cum ar fi metoda de etanșare în vid sau terapia cu presiune negativă sunt utilizate ca parte a terapiei locale.

Terapia cauzală a ulcerului de presiune

Tratamentul cu succes al ulcerului de presiune depinde de eliminarea cauzei: presiunea. Pentru pacienții întinși, de exemplu, se recomandă o saltea sau un pat special pentru ulcer de presiune. În plus, este importantă repoziționarea regulată a pacientului. Pentru utilizatorii de scaune cu rotile, pernele de scaun sunt recomandate.

Există anumite ajutoare care reduc presiunea asupra zonelor vulnerabile ale pielii, distribuind-o mai uniform. Următoarele sisteme s-au dovedit eficiente:

Sistemele moi de poziționare precum saltelele din spumă, tampoanele de gel sau pernele de aer distribuie greutatea corporală și astfel presiunea pe o suprafață mai mare.

Sistemele de microstimulare (MiS) încurajează propriile mișcări mici ale pacientului. Acest lucru stimulează circulația sângelui în țesut, ceea ce previne ulcerele de presiune sau sprijină vindecarea ulcerelor existente.

Folosirea pieilor de oaie, a saltelelor cu apă, a inelelor de scaun, a papucilor de blană și a bandajelor absorbante din bumbac ca ajutoare în poziționarea ulcerului de presiune nu mai este recomandată.

Există, de asemenea, restricții privind sistemele de așternut moale, deoarece acestea duc la încetinirea abilităților motorii fine la unii bolnavi. În plus, saltelele cu presiune alternativă nu sunt recomandabile pentru anumiți pacienți (inclusiv pacienții cu dureri sau accident vascular cerebral cu tulburări de percepție). În plus, pot crește tensiunea musculară și pot perturba odihna nocturnă a pacientului din cauza zgomotului lor.

Pernele speciale pentru scaune anti-decubit sunt potrivite pentru utilizatorii de scaune cu rotile. Acestea reduc presiunea asupra feselor.

Analgezicele ajută la combaterea durerii asociate rănilor de presiune. În plus, exercițiile speciale de mișcare favorizează circulația sângelui și împiedică pacientul să stea mereu întins în același loc.

Terapia cauzală include și tratarea eficientă a bolilor concomitente, inclusiv a celor de natură psihologică. Depresia, de exemplu, împiedică uneori succesul tratamentului.

Ulcer de presiune: Chirurgie

Ulcerele de presiune de gradele unu până la trei, de obicei, nu necesită tratament chirurgical. Situația este însă diferită pentru ulcerele de presiune de gradul patru: aici, intervenția chirurgicală este aproape întotdeauna necesară. În acest caz, chirurgul îndepărtează ulcerul de presiune în timpul unei operații. Uneori este, de asemenea, necesar să îndepărtați o parte a osului.

În ulcerele de presiune foarte mari, chirurgia plastică este uneori necesară. Apoi, chirurgul grefează piele și țesut moale din alte părți ale corpului pe partea distrusă a corpului.

Cum poți recunoaște o răni de presiune?

Simptomele unei răni de presiune sunt, în general, modificări ale pielii. La început apar roșeață și retenție de apă (edem) pe părțile afectate ale corpului, ulterior se dezvoltă leziuni mai severe ale pielii. Medicii le numesc ulcere, care sunt de obicei răni deschise și dureroase.

În anumite circumstanțe, în cazul colonizării bacteriene se dezvoltă un miros neplăcut (urât). Infecția provoacă simptome precum febră și frisoane.

În etapele ulterioare, țesutul moare și este uneori vizibil pe rană prin pete întunecate sau negre. Ceea ce nu este vizibil este ceea ce este deteriorat în țesutul mai profund. În unele cazuri, se formează abcese sau fistule și este posibilă și inflamația oaselor.

Acolo unde escarele de decubit se formează foarte ușor

În decubit dorsal, escarele de decubit apar cel mai frecvent pe fese, deasupra coccisului și pe călcâi. In pozitie laterala sunt de obicei afectate dealurile ondulate ale coapselor si gleznelor. Rareori, ulcere de presiune se dezvoltă pe urechi, spatele capului, omoplați sau degete de la picioare.

În general, ulcerele de presiune se formează mai rar în poziția laterală sau culcat. O excepție este intervenția chirurgicală prelungită în poziția culcat, când se dezvoltă uneori ulcere de presiune pe genunchi, față (frunte și bărbie), degete de la picioare sau osul pubian.

Ulcer de presiune: complicații

Un ulcer de presiune necesită un tratament rapid, altfel se răspândește în straturile de țesut mai profunde. Apoi țesutul moare în unele cazuri (necroză). Acest lucru face necesară îndepărtarea chirurgicală.

În general, ulcerele de presiune se formează mai rar în poziția laterală sau culcat. O excepție este intervenția chirurgicală prelungită în poziția culcat, când se dezvoltă uneori ulcere de presiune pe genunchi, față (frunte și bărbie), degete de la picioare sau osul pubian.

Ulcer de presiune: complicații

Hiperaciditatea țesutului face ca vasele de sânge arteriale să se dilate, crescând astfel aportul de sânge către țesut. Acest lucru este vizibil în înroșirea pielii. Vasele dilatate eliberează lichid și proteine în țesutul adiacent, rezultând retenție de apă (edem) și vezicule. Distrugerea țesuturilor crește din ce în ce mai mult – s-a dezvoltat un decubit.

Ulcer de presiune: factori de risc

Diferiți factori favorizează dezvoltarea escarelor de presiune:

Întins sau ședere prelungită: leziunile de decubit se dezvoltă în primul rând la persoanele care zac sau stau mai mult sau mai puțin nemișcate pentru perioade lungi de timp. Ulcerele de presiune apar adesea la pacienții vârstnici care sunt imobilizați la pat din cauza unei boli acute sau cronice. Pacienții în scaune cu rotile aparțin și ei grupului de risc.
Diabet: Diabetul dăunează nervilor în timp, astfel încât persoanele cu diabet nu mai percep uneori atingerea, presiunea și durerea. Ele înregistrează o presiune crescută asupra pielii și țesutului cu o întârziere corespunzătoare.
Sensibilitate redusă la durere
Grăsime corporală scăzută
Incontinență: duce la pielea umedă la nivelul anusului sau vaginului, de exemplu. Pielea se înmoaie, ceea ce favorizează ulcerele de presiune.
Anumite medicamente: De exemplu, analgezice
Excesul de greutate: Crește presiunea asupra pielii și a țesuturilor atunci când este întins sau așezat.
Lipsa de ingrijire: intinsa pentru perioade indelungate in tampoane sau pantaloni pentru incontinenta umede si murdare inmoaie pielea, provoaca iritatii si astfel favorizand ulcere de presiune.
Malnutriție/subnutriție: usucă pielea. În plus, celor afectați le lipsesc depozitele de grăsime care amortizează presiunea. Ambii acești factori deschid calea pentru ulcere de presiune.
Boli și iritații ale pielii preexistente

Cum este diagnosticat un ulcer de presiune?

Mai ales pentru persoanele care sunt îngrijite la domiciliu, precum și pentru rudele lor, cunoașterea riscului de apariție a escarelor este esențială. Și aici este obligatorie o inspecție atentă și regulată a pielii.

În spitale și case de bătrâni, personalul de îngrijire se ocupă de această sarcină importantă. De regulă, personalul de îngrijire documentează starea pielii la internare și la intervale regulate ulterior. Ele înregistrează, de asemenea, factorii de risc și statutul de risc individual pentru ulcerele de presiune. Aceasta servește drept bază pentru profilaxia ulcerului de presiune.

Testul degetelor

Dacă pielea este intactă, medicul sau asistenta efectuează de obicei testul cu degetul. Aceasta poate fi folosită pentru a identifica o răni de presiune într-un stadiu incipient. Pentru a face acest lucru, persoana care tratează pacientul își apasă degetul pe zona deja înroșită, suspectă a pielii pacientului. Dacă pielea nu este clar mai palidă imediat după eliberare și rămâne înroșită, testul degetelor este pozitiv. Într-un astfel de caz, un ulcer de presiune în stadiul unu este deja prezent.

Tampon, analiză de sânge, radiografie

Dacă o leziune de decubit este deja prezentă ca o rană deschisă, medicul ordonă examinări suplimentare. Acestea pot fi folosite pentru a evalua amploarea ulcere de decubit și pentru a iniția tratamentul necesar.

În plus, medicul prelevează o probă de sânge dacă se suspectează o infecție a ulcere de decubit. În laborator se pot citi valorile inflamației și în unele cazuri pot fi detectați agenți patogeni în sânge.

Dacă ulcerul de presiune este mult avansat, se folosesc și proceduri de examinare imagistică. Pentru a evalua leziunile tisulare, medicii efectuează uneori o ecografie. Raze X, tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) pot fi utilizate pentru a determina dacă ulcerul de presiune a pătruns deja în os sau dacă sunt prezente fistule (conducta de conectare într-un organ gol).

Cum pot fi prevenite escarele de decubit?

Medicii și personalul medical evaluează în mod regulat riscul individual de ulcer de presiune al fiecărui pacient. În acest scop, se folosesc formulare de documentare, de exemplu așa-numita scară Braden.

Pe baza rezultatelor, medicii și asistentele întocmesc un plan individual de acțiune pentru profilaxia sau prevenirea ulcerului de presiune. Aceste măsuri includ, de exemplu:

Pozitionare si mobilizare

Pentru pacienții imobilizați sau imobilizați, este important să se schimbe regulat poziția culcat – chiar dacă pacienții sunt întinși pe o saltea anti-decubit. În acest scop, îngrijitorii folosesc diverse tehnici și ajutoare de poziționare. Poziționarea implică ameliorarea completă a presiunii sau expunerea zonelor deosebit de vulnerabile, cum ar fi călcâiele.

În plus, mobilizarea pacienților cu ajutorul exercițiilor de mișcare direcționate joacă un rol central. În funcție de capacitatea fizică a pacientului, aceste exerciții pot fi efectuate chiar de pacient sau pasiv cu sprijinul unui kinetoterapeut sau asistent medical.

Îngrijirea pielii

În plus, monitorizarea regulată a pielii și îngrijirea atentă a pielii sunt importante. Acesta din urmă menține pielea sănătoasă și astfel reduce riscul de escare. În ceea ce privește profilaxia ulcerului de presiune, îngrijirea adecvată a pielii înseamnă:

Spălarea pielii cu apă cât mai rece posibil, deoarece apa excesiv de caldă usucă pielea.
Evitați pe cât posibil să spălați aditivii sau preferați substanțele lichide, cu pH neutru.
În cazul pielii foarte uscate și fragile, folosiți aditivi pentru baie de ulei
Utilizați produse de îngrijire precum creme și loțiuni adaptate tipului de piele al pacientului (de exemplu produse apă în ulei pentru piele normală până la uscată; produse ulei în apă pentru ten gras)

Dieta corectă

Deși alimentația nu poate preveni ulcerele de presiune, poate reduce riscul apariției acestora.

Alte măsuri

Următoarele măsuri ajută, de asemenea, la reducerea riscului de ulcere de presiune:

Schimbări frecvente de îmbrăcăminte și lenjerie de pat pentru pacienții care transpira abundent sau sunt incontinenti. Acest lucru ajută la prevenirea umidității să înmoaie pielea.
Utilizarea de lenjerie de corp respirabilă pentru incontinență
Asezarea nasturii si cusaturi de lenjerie de noapte si de pat in asa fel incat sa nu apese pe zonele vulnerabile ale pielii
Terapia bolilor de bază și concomitente (diabet, depresie etc.)

Există cursuri speciale de profilaxia ulcerului de presiune pentru îngrijitorii familiei. În acestea, înveți cum să previi eficient ulcerele de presiune. Conținutul cursului include informații despre tehnicile de poziționare și repoziționare adecvate, precum și sfaturi despre ajutoare și măsuri de îngrijire adecvate.

Care este cursul unui ulcer de presiune?

O răni de presiune avansată se vindecă lent, chiar și cu un tratament optim. Uneori este nevoie de luni de zile pentru ca ulcerul de presiune să dispară complet. De aceea este atât de important să se acorde atenție profilaxiei atentă a ulcerului de presiune și să reacționeze rapid în caz de urgență.

Cu toate acestea, chiar și după ce un ulcer de presiune s-a vindecat, pacienții au un risc crescut de a dezvolta din nou un ulcer de presiune la locul afectat (recurență). Din acest motiv, este foarte recomandabil să urmăriți cu atenție zona de piele afectată și să o protejați cu atenție de presiune. În acest fel, este posibil să previi formarea unei alte răni de presiune.

Cu toate acestea, majoritatea ulcerelor de presiune sunt superficiale și de obicei se vindecă.