Prezentare scurta
- Ce sunt halucinațiile? Iluzii senzoriale care sunt experimentate ca reale. Toate simțurile pot fi afectate - auzul, mirosul, gustul, vederea, atingerea. Sunt posibile diferențe de intensitate și durată.
- Cauze: de exemplu, lipsa somnului, epuizare, izolare socială, migrenă, tinitus, boli oculare, febră mare, deshidratare, hipotermie, accident vascular cerebral, leziuni cerebrale traumatice, epilepsie, demență, schizofrenie, depresie, alcool sau alte droguri, otrăvire, medicamente.
- Ce face doctorul? Interviu preliminar (anamneză), examen fizic, analize de sânge dacă este necesar și măsuri suplimentare precum examenul ORL sau ocular, examen neurologic, electroencefalografie (EEG), tomografie computerizată (CT), imagistică prin rezonanță magnetică (RMN), teste psihologice.
Halucinații: Descriere
- Halucinații auditive: persoanele care suferă aud sunete imaginare, de exemplu, șuierat, trosnituri sau muzică.
- Halucinații teleologice: formă specială de halucinații auditive în care persoana afectată aude voci imaginare, de exemplu, dând ordine sau avertizând despre un presupus pericol.
- Halucinații optice: Persoanele afectate văd, de exemplu, sclipiri de lumină sau scântei, dar și oameni, animale sau obiecte care nu sunt reale.
- Halucinații gustative (halucinații gustative): Aceste iluzii senzoriale apar adesea împreună cu halucinațiile olfactive. De obicei, persoana afectată înregistrează un miros neplăcut (de exemplu, sărat, asemănător săpunului, sulfuros sau fecal).
- Halucinații corporale (cenestezii): în aceste iluzii senzoriale, senzația corporală este perturbată. Tipic este convingerea că organele interne sunt alterate sau că cele două emisfere ale creierului se freacă una de cealaltă. Tranziția dintre halucinațiile corporale și cele tactile este fluidă.
- Halucinații corporale: Persoanele afectate au senzația că corpul lor este manipulat din exterior (de exemplu, iradiat sau electrificat).
- Halucinații vestibulare: persoanele care suferă au senzația de plutire sau cădere.
- Halucinații hipnagogice și hipnopompice: Aceste iluzii senzoriale, în principal vizuale sau auditive, apar în timpul semisomnului când adorm (hipnagogic) sau la trezire (hipnopompe).
O halucinație începe de obicei brusc. Durează câteva ore, zile sau săptămâni, dar se poate croniciza și se poate transforma în delir. În această stare, persoana afectată nu mai poate absorbi, procesa și stoca informații într-o manieră structurată. Drept urmare, ei nu se mai pot orienta și nu-și mai pot aminti lucrurile în mod corespunzător și adesea halucinează și mai mult. În plus, există anxietate, uneori și agitație, precum și un pericol acut pentru sine sau pentru ceilalți.
Experții se referă la halucinoză ca fiind halucinații recurente. Cu toate acestea, conștiința persoanei afectate nu este afectată. Un exemplu este halucinoza alcoolică – o psihoză cu iluzii de persecuție și halucinații puternice, în special iluzii cu dermatozoare, care apare cu alcoolismul cronic pe termen lung. Aceasta se referă la sentimentul că mici insecte, viermi, paraziți sau alți paraziți se târăsc pe și sub piele.
Diferențierea de pseudohalucinații
Deosebirea de iluzii
În timp ce halucinațiile sunt percepții senzoriale false, iluziile sunt gânduri și credințe false, cum ar fi iluziile persecutorii. Suferinții nu pot renunța pur și simplu la ele, chiar dacă semenii le oferă „dovada contrariului”.
Halucinații: cauze
Principalele cauze ale halucinațiilor sunt:
- Lipsa marcată de somn sau epuizare completă.
- Izolarea socială, de exemplu, izolare sau o ședere prelungită într-un mediu cu stimul scăzut (de exemplu, o cameră întunecată, liniștită): halucinațiile sunt o reacție naturală a corpului la lipsa stimulilor externi. Iluziile senzoriale din timpul exercițiilor meditative (extaz spiritual și viziuni) sunt considerate forme speciale.
- Tinitus (țiuit în urechi): Dacă există țiuit sau zgomot în ureche fără o sursă externă de sunet, este prezent tinitus.
- Bolile oculare precum dezlipirea de retină, afectarea nervului optic sau afectarea centrului vizual pot provoca, de asemenea, halucinații optice, de exemplu, fulgerări, pete, modele, pete de lumină sau culoare.
- Febra mare: la febra mare pot aparea halucinatii cu agitatie, neliniste, lipsa de orientare etc.
- Hipotermie: Halucinațiile sunt posibile și în cazul hipotermiei severe.
- Accident vascular cerebral: în timpul unui accident vascular cerebral pot apărea halucinații, iluzii, confuzie, tulburări de memorie și conștiență.
- Traumatisme cranio-cerebrale: halucinațiile și iluziile apar uneori în contextul leziunii cranio-cerebrale.
- Epilepsie: în unele cazuri, crizele de epilepsie sunt însoțite de halucinații senzoriale, cum ar fi halucinații de miros și gust.
- Boala Huntington (corea lui Huntington): boala Huntington este o boală ereditară, progresivă a creierului, care provoacă tulburări de mișcare și schimbări mentale. De asemenea, sunt posibile halucinații și iluzii.
- Depresie: halucinațiile stresante și/sau iluziile cu dejecție și lipsă de impuls pot fi semne de depresie.
- Abuzul de alcool: în timpul intoxicației cu alcool pot apărea halucinații (în special iluzii senzoriale auditive) și iluzii. De asemenea, cei care abuzează de alcool pot dezvolta halucinații în timpul sevrajului.
- Intoxicații: halucinațiile și iluziile asociate cu pupilele dilatate vizibil indică otrăvire, cum ar fi cu belladona sau datura. Părți din aceste plante sunt uneori consumate ca medicamente halucinogene sau consumate accidental de copii.
Halucinații: când trebuie să mergi la medic?
Iluziile senzoriale care apar, de exemplu, atunci când există o lipsă pronunțată de somn, în general nu necesită îngrijiri medicale. În caz contrar, însă, trebuie să consultați întotdeauna un medic în cazul unei halucinații pentru a clarifica cauza posibilă. Acest lucru se aplică în special în următoarele cazuri:
- Halucinații și iluzii când luați medicamente: Discutați imediat cu medicul curant.
- Halucinații și iluzii cu pupile dilatate vizibil: Suspiciunea de otrăvire (de exemplu, cu datură sau belladonă)! Sunați imediat medicul de urgență și nu lăsați persoana afectată singură!
- Halucinații (cum ar fi animalele mici pe piele) și iluzii cu neliniște anxioasă sau agitație, confuzie, tulburări de memorie și posibil tulburări de conștiență, transpirație și tremur: suspiciunea de psihoză organică acută și delir în cazul sevrajului de alcool, febră mare, hipotermie, accident vascular cerebral, encefalită etc. Sunați medicul de urgență și nu lăsați persoana afectată singură.
Halucinații: ce face medicul?
Medicul va întreba mai întâi pacientul în detaliu despre istoricul medical (anamneză). Este important, de exemplu, când și cât de des apar halucinațiile și de ce tip sunt acestea. Aceste informații, eventual împreună cu diverse examinări, vor ajuta medicul să determine cauza halucinațiilor.
- Examenul fizic este de rutină atunci când cineva vine la medic cu plângeri vagi, cum ar fi halucinații.
- Examenele medicale ORL sunt importante atunci când cineva aude sunete care nu sunt prezente (suspect de tinitus).
- O examinare oftalmologică este necesară în cazul în care anumite boli oculare sau afectarea nervului optic sau a centrului vizual ar putea fi responsabile pentru halucinațiile optice.
- Examinarea neurologică a căilor nervoase poate fi informativă dacă, de exemplu, migrena, accidentul vascular cerebral, epilepsia sau inflamația creierului este o posibilă cauză a halucinațiilor.
- Tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) pot fi utile în cazurile de suspiciune de accident vascular cerebral, encefalită, leziuni cerebrale traumatice sau demență.
- O examinare a lichidului cefalorahidian (LCR) prelevat din măduva spinării (puncție LCR) este utilizată pentru a detecta sau a exclude inflamația creierului.
Halucinații: Ce poți face singur
Halucinațiile sunt, în general, un caz pentru medic și necesită tratamentul afecțiunii de bază. Cu toate acestea, dacă lipsa pronunțată de somn și epuizarea completă sunt responsabile pentru iluziile senzoriale, puteți face ceva singur: dormiți bine și odihniți-vă, iar halucinațiile vor dispărea.