O stimă de sine sănătoasă este o componentă importantă a mentalului sănătate. În lumea de astăzi, unde societatea se îndreaptă din ce în ce mai mult spre individualizare, este mai importantă ca niciodată.
Ce este stima de sine?
Termenul de stimă de sine înseamnă propria noastră evaluare internă în ceea ce privește personalitatea, abilitățile, talentele, punctele forte și punctele noastre slabe. Termenul de stimă de sine înseamnă propria noastră evaluare internă în ceea ce privește personalitatea, abilitățile, talentele, punctele forte și punctele noastre slabe. Este alimentat în mare parte de experiențele pe care le avem de-a lungul vieții noastre. Cei care sunt învățați în copilărie a fi o persoană valoroasă dezvoltă o încredere de bază în alte persoane care le ușurează viața ulterioară. Stima de sine nu este o stare statică. Prin fiecare experiență nouă, fie ea pozitivă sau negativă, imaginea de sine se schimbă. În esență, este alcătuit din trei componente:
Auto-observare: cineva care a avut experiențe pozitive în anumite situații are încredere în abilitățile sale și gestionează situațiile mai calm decât cineva pentru care aceste situații sunt mai provocatoare de anxietate. Cunoașterea propriului atractivitate fizică poate, de asemenea, întări sau slăbi încrederea în sine. Comparații sociale: pe lângă introspecție, ne comparăm în permanență cu alte persoane. Alții se comportă similar în anumite situații? Cine este mai bun și de ce? La rândul său, acest lucru are un impact asupra stimei de sine. Feedback: Când suntem recunoscuți, admirați și lăudați, stima de sine este întărită. Criticile din partea celorlalți și problemele cu aceștia pot submina stima de sine.
Funcția și sarcina
Stima de sine pozitivă este o sursă de rezistenţă pentru viața noastră de zi cu zi. Vrem să știm: cine sunt eu? De ce sunt capabil? Cât de valoros sunt? Oamenii care cunosc un răspuns pozitiv la aceste întrebări au o bază întăritoare. Sensul punctelor forte este o cheie importantă pentru satisfacția vieții unei persoane, sănătate și succes. Stima de sine slabă sau fluctuantă, pe de altă parte, poate paraliza și slăbi o persoană până la punctul de depresiune. O fundație psihologică de încredere ne ajută să suportăm mai bine cerințele cotidiene, de la boală, separare / divorț, șomaj până la gestionarea dezastrelor (naturale). Pentru a rămâne capabil să acționeze, este nevoie de o anumită încredere interioară. Mai ales în perioadele de individualizare crescândă, un sine interior stabil este important pentru a deveni conștient de propria valoare. O stimă de sine pozitivă poate fi parafrazată ca respect de sine, încredere în sine, afirmare de sine etc. Indiferent de termenii aleși, efectul rămâne același. Persoanele cu o bună stimă de sine au o încredere bună în propriile abilități și, prin urmare, le este mai ușor să își asume riscuri decât persoanele nesigure. Și ei pot eșua, dar caută motivul eșecului nu numai în ei înșiși, ci și în circumstanțe externe asupra cărora avem doar o influență limitată. Deoarece au sentimentul că pot exprima și dorințe și nevoi, se simt mai mulți satisfăcuți în general decât oamenii încrezători în sine. Oamenii cărora le lipsește încrederea în sine nu sunt siguri de abilitățile și punctele lor forte. Din acest motiv, tind să se ferească de risc și tind să evite sarcinile dificile, deoarece nu sunt atât de bine capabili să facă față înfrângerilor și, de obicei, le atribuie propriilor lor inadecvări. Au puțină încredere în ei înșiși și demisionează ușor. Deoarece încrederea lor în sine scăzută îi face cu atât mai mult să aibă nevoie de recunoaștere externă, nu arată din ce sunt făcuți și, prin urmare, sunt adesea subestimați de cei din jur. De asemenea, nu vor să atragă atenția neplăcută.
Boli și plângeri
Într-o oarecare măsură, ca ființe sociale, toți suntem dependenți de recunoașterea altor oameni. Cu toate acestea, cei care fac ca valoarea lor intrinsecă să depindă fundamental de recunoașterea externă se pun sub o presiune imensă pentru a mulțumi întotdeauna pe alții și sunt dispuși să facă aproape orice concesie pentru a primi această recunoaștere. Dacă această recunoaștere nu apare sau dacă se exprimă critici, acești oameni reacționează foarte ușor și o interpretează ca o respingere a persoanei lor. Acest lucru îi face să se simtă inferiori și se poate dezvolta chiar și un complex pronunțat de inferioritate. Ca urmare, se poate simți o constrângere interioară pentru a compensa această inferioritate și pentru a-i convinge pe ceilalți cu atât mai mult de propriile realizări. La bărbați, acest sentiment duce adesea la un muncit nesănătos, deoarece acestea sunt mai dependente de statut decât femeile. Când stima de sine este pătată, este dificil să pară încrezător în sine în lumea exterioară. Există întotdeauna teama de a nu fi în măsură să răspundă cerințelor celorlalți sau de a-ți face rușine. La unii oameni, aceste temeri merg atât de departe încât dezvoltă un real fobie sociala și să evite alți oameni. Prin retragere, totuși, aceștia își agravează problema, deoarece recunoașterea externă, care este atât de importantă pentru ei, lipsește complet. Rezultatul este un cerc vicios care duce deseori la sever depresiune și chiar tendințe suicidare. În aceste cazuri, sfatul unui medic trebuie solicitat urgent. În acest cadru sigur, pacientul poate învăța în mod ideal chiar să se deschidă în imperfecțiunea sa, pe care, în cele din urmă, o are fiecare om. Cu toate acestea, societatea noastră actuală de optimizare vede din ce în ce mai mult stima de sine a persoanelor cu un sentiment de sine în general pozitiv. Datorită cererii permanente de a da întotdeauna tot ce este mai bun peste tot, altfel pentru a fi considerat un eșec, chiar și persoanele cu încredere în sine pozitivă sunt adesea împinse în mod sistematic epuizare.
