Venlafaxină: efect, aplicare, efecte secundare

Cum funcționează venlafaxina

Venlafaxina este un medicament din grupul inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei-norepinefrinei (SNRRI). Are un efect antidepresiv (de ridicare a dispoziției) și de creștere a impulsului.

Cei doi neurotransmițători serotonina și norepinefrina transmit semnale nervoase între celulele creierului, fiind eliberați dintr-o celulă și apoi legându-se la anumite zone de andocare (receptori) de pe următoarea celulă. Neurotransmițătorii sunt apoi reabsorbiți în prima celulă nervoasă, inactivând-o astfel.

Venlafaxina inhibă această recaptare, permițând norepinefrinei și serotoninei să rămână active și astfel eficiente pentru mai mult timp. Rezultatul este un efect de ridicare a dispoziției și de creștere a impulsului. Efectul apare de obicei cu o întârziere de aproximativ două săptămâni.

Absorbție, descompunere și excreție

Venlafaxina este de obicei utilizată sub formă de sare ca clorhidrat de venlafaxină. Este absorbit în sânge prin peretele intestinal după ingerare pe cale orală și metabolizat în principal de ficat. Biodisponibilitatea este de aproximativ 45% (adică 45% din cantitatea de ingredient activ administrată pe cale orală poate fi utilizată de organism). După metabolizare de către ficat, venlafaxina este în mare parte excretată prin rinichi.

Când se utilizează venlafaxina?

Venlafaxina este aprobată pentru:

  • Depresia, inclusiv terapia de întreținere pentru a preveni reapariția noilor episoade depresive.
  • Tulburare de anxietate generalizată
  • @ Tulburare de anxietate socială (fobie socială)
  • Tulburare de panică cu/fără claustrofobie (agorafobie)

Cum se utilizează venlafaxina

Venlafaxina se utilizează sub formă orală sub formă de tablete sau capsulă cu sau fără eliberare întârziată (eliberare susținută). Preparatele cu eliberare susținută sunt luate doar o dată pe zi, în timp ce cele fără eliberare susținută sunt luate de două până la trei ori pe zi.

Pentru sindroamele depresive, precum și pentru tulburarea de anxietate generalizată, terapia este de obicei cu o doză de 75 miligrame pe zi inițial. Dacă este necesar, medicul poate crește doza la 150 de miligrame pe zi. Doza maximă este de 375 miligrame pe zi.

Aportul regulat de venlafaxină este important pentru succesul terapiei, în caz contrar, cantitatea de norepinefrină și serotonină activă din afara celulelor nervoase poate scădea.

Care sunt efectele secundare ale venlafaxinei?

Foarte des (adică la mai mult de una din zece persoane tratate), administrarea de venlafaxină provoacă dureri de cap, tulburări gastro-intestinale (cum ar fi greață, vărsături și constipație), transpirație, uscăciune a gurii și un risc crescut de carii din cauza gurii uscate. .

Rareori (la una din zece până la o sută de persoane tratate), scăderea în greutate, vise neobișnuite, insomnie și scăderea dorinței sexuale (pierderea libidoului) apar în timpul tratamentului cu venlafaxină.

Ocazional (la una din o sută până la o mie de persoane tratate), venlafaxina poate provoca creștere în greutate, reacții cutanate, tulburări orgasmice la femei și modificări ale gustului.

Ce trebuie luat în considerare atunci când luați venlafaxină?

Contraindicații

Venlafaxina este contraindicată în:

  • Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre celelalte componente.
  • utilizarea concomitentă a unui inhibitor de monoaminoxidază (MAO) din cauza riscului de sindrom serotoninergic

Sindromul serotoninergic este o afecțiune care pune viața în pericol, cu creșteri ale tensiunii arteriale, agitație, convulsii și supraîncălzire a corpului.

Antidepresivul trebuie utilizat cu prudență în următoarele cazuri:

  • Gânduri de sinucidere (venlafaxina crește impulsul înainte de a începe efectele sale antidepresive).
  • @ epilepsie
  • @ creșterea presiunii intraoculare (glaucom)

Interacțiune

  • Medicamente pentru suprimarea sistemului imunitar (imunosupresive precum tacrolimus, ciclosporină, sirolimus)
  • medicamente antifungice (medicamente antifungice cum ar fi lotrimazol, ketoconazol, itraconazol)
  • diverse antidepresive (de exemplu amitriptilină, clomipramină, imipramină, citalopram, escitalopram, fluoxetină, norfluoxetină, sertralină)
  • analgezice puternice din grupul opiaceelor/opioidelor (de exemplu alfentanil, codeină, fentanil, metadonă)
  • medicamente care scad colesterolul (statine precum atorvastatina, lovastatina, simvastatina)
  • medicamente pentru disfuncția erectilă (sildenafil, tadalafil, vardenafil)

Raționamentul și reacția pot fi afectate, în special la începutul tratamentului și, de asemenea, la oprirea tratamentului cu venlafaxină.

Limitare de vârstă

Venlafaxina nu este recomandată pentru tratamentul copiilor și adolescenților cu vârsta sub 18 ani. Eficacitatea și siguranța medicamentului nu au fost stabilite în mod adecvat la această grupă de vârstă.

Sarcina și alăptarea

Diverse studii nu au furnizat dovezi ale unui risc crescut de malformație cu utilizarea venlafaxinei. Prin urmare, utilizarea poate fi continuată în timpul sarcinii dacă setarea este stabilă.

Pentru depresia nou debutată în timpul sarcinii și alăptării, ar trebui să se acorde preferință unuia dintre agenții mai bine studiati, citalopram și sertralina.

Cum să obțineți medicamente cu venlafaxină

Venlafaxina este disponibilă pe bază de rețetă în Germania, Austria și Elveția în toate dozele. Poate fi luat numai la instrucțiunile medicului.

De cât timp este cunoscută venlafaxina?

Venlafaxina a fost aprobată în Germania în 1995 ca primul medicament din grupul inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei-norepinefrinei. A fost aprobat inițial pentru tratamentul depresiei; ulterior, s-au adăugat și alte indicații.

Brevetul a expirat în decembrie 2008. De atunci, numeroase medicamente generice (preparate identice cu ingredientul activ) au intrat pe piață.