Boala Scheuermann: simptome, progresie, tratament

Prezentare scurta

  • Simptome: Deformarea coloanei vertebrale duce la o cocoșă sau cocoșă, mobilitate limitată și durere.
  • Cursul bolii: Cu diagnosticul precoce și terapia consecventă, boala poate fi adesea bine controlată; cursurile severe sunt rare.
  • Cauze: Cauzele nu sunt cunoscute exact, probabil factori ereditari și anumiți factori de risc, cum ar fi mușchii slabi ai spatelui, joacă un rol.
  • Diagnostic: Diagnosticul se face cu ajutorul unui examen fizic și tehnici imagistice, în special cu raze X.
  • Tratament: Tratamentul este de obicei conservator prin fizioterapie și purtarea unui corset; intervenția chirurgicală nu este de obicei necesară.
  • Prevenire: Pentru a preveni tulburarea de creștere, sunt potrivite exerciții fizice regulate și o postură verticală. Este recomandabil să evitați să stați pe scaune pentru perioade lungi de timp.

Ce este boala Scheuermann?

Boala Scheuermann, cunoscută și sub denumirea de sindrom Scheuermann sau boala Scheuermann, este o tulburare de creștere relativ comună a coloanei vertebrale. Începând cu adolescența, duce la o curbură tipică a coloanei vertebrale (cocoșat), care apare de obicei la nivelul toracelui (torac), mai rar în regiunea lombară (lombară).

Structura coloanei vertebrale

Pentru a înțelege ce se întâmplă în boala Scheuermann, este important să cunoaștem structura coloanei vertebrale. Aproximativ simplificat, poate fi descris ca cuburi stivuite (corpi vertebrali) cu tampoane elastice (discuri intervertebrale) între ele.

Stiva nu este în niciun caz dreaptă. Privit din lateral, are o formă dublă „S”. Ca orice structură a corpului uman, coloana vertebrală trebuie să crească uniform în timpul copilăriei și adolescenței. În boala Scheuermann, însă, nu este cazul, astfel încât corpurile vertebrale capătă o formă incorectă.

Ce se întâmplă în boala Scheuermann?

În ceea ce privește modelul cub, aceasta înseamnă că marginea din față a cubului îndreptată spre piept/burtă crește mai încet decât marginea îndreptată spre spate. Ca urmare, corpul vertebral capătă forma unei pane cu vârful îndreptat spre partea abdominală. Acesta este motivul pentru care boala Scheuermann este denumită și vertebre în pană.

Dacă mai multe astfel de vertebre se află una peste alta, aceasta are ca rezultat o curbură patologică, înapoi a coloanei vertebrale. La vertebrele toracice, o ușoară curbură înapoi a coloanei vertebrale (cifoza) este destul de normală, dar în boala Scheuermann este foarte pronunțată. În acest caz, medicii vorbesc și de hipercifoză.

Care sunt simptomele bolii Scheuermann?

Boala Scheuermann variază foarte mult de la individ la individ. Uneori nu provoacă simptome vizibile în stadiile incipiente și este doar o constatare incidentală. Dacă boala progresează, persoanele afectate suferă de următoarele simptome:

  • O cocoașă sau cocoșă pronunțată, cu umerii căzând de obicei înainte și pieptul afundându-se.
  • Restricții în mișcare și funcție
  • @ Dureri de spate
  • @ Stres psihologic puternic datorat aspectului estetic

Dacă deformările coloanei vertebrale duc la un spate puternic curbat, boala Scheuermann poate provoca probleme de respirație. Pe lângă durere și deteriorarea posturală, posibilele efecte tardive ale bolii includ simptome neurologice, cum ar fi insensibilitatea în anumite părți ale corpului. Acestea sunt cauzate de presiunea asupra căilor nervoase responsabile de mesajele senzoriale. Consecințele târzii la vârsta adultă includ hernia de disc în coloana lombară.

Cum evoluează boala Scheuermann?

Folosind anumiți parametri de progresie, precum unghiul Cobb, medicul verifică cât de mult progresează boala Scheuermann în timpul fazei de creștere.

Factorii importanți care influențează prognosticul sunt

  • severitatea deformării coloanei vertebrale
  • amploarea oricărei scolioze însoțitoare, adică curbura laterală a coloanei vertebrale
  • greutatea corporală

Cu o terapie precoce și consistentă, prognosticul este de obicei favorabil. Formele severe ale bolii Scheuermann sunt rare.

Cauze și factori de risc

Nu se știe exact ce cauzează boala Scheuermann. Cu toate acestea, pare să existe o componentă ereditară, deoarece boala apare în familii. De exemplu, unele persoane afectate au o capacitate portantă generală redusă a corpurilor vertebrale sau anomalii congenitale la nivelul crestelor marginale. Sindroamele carentelor de vitamine joacă uneori un rol în boala Scheuermann.

În plus, există anumiți factori de risc care sunt suspectați să favorizeze boala Scheuermann:

  • Așezat pentru perioade lungi de timp într-o poziție cocoșată cu stres crescut de îndoire asupra coloanei vertebrale
  • Mușchii abdominali și ai spatelui slabi
  • Sporturi competitive
  • Crestere rapida

Examinări și diagnostic

În cazul durerii, este important, printre altele, când și în ce zonă a început. Caracterul durerii (surte, înjunghiate, constantă sau dependentă de mișcare) joacă și el un rol. În același timp, medicul caută limitări funcționale și simptome neurologice.

Acesta este urmat de un examen fizic, în timpul căruia medicul evaluează forma coloanei vertebrale, mobilitatea și intensitatea durerii. Acest lucru ajută, de asemenea, la determinarea severității bolii Scheuermann. Pentru a confirma diagnosticul suspectat, sunt de obicei necesare proceduri imagistice, în special o examinare cu raze X a coloanei vertebrale.

La radiografie, medicul recunoaște trăsături tipice ale bolii Scheuermann, în special vertebrele în pană, dar și alte modificări ale plăcilor de bază și superioare ale corpurilor vertebrale. Așa-numitul unghi Cobb, care poate fi determinat din imaginile cu raze X pe baza pozițiilor corpului vertebral, descrie amploarea curburii. Această valoare este foarte importantă pentru monitorizarea progresului bolii.

În cazuri individuale, medicul va aranja și o imagistică prin rezonanță magnetică (RMN).

Tratament

Terapie psihica

Cu ajutorul kinetoterapiei se pot folosi exerciții speciale pentru întărirea grupelor musculare care contracarează curbura coloanei vertebrale. În plus, segmentele coloanei vertebrale afectate rămân mobile în acest fel. De asemenea, exercițiile permit celor afectați să întindă mușchii care sunt încărcați incorect și scurtați ca urmare a posturii proaste.

Terapia cu corset

De la un anumit grad de curbură, se recomandă purtarea unui corset de susținere. Scopul principal este de a preveni progresarea mai departe a bolii Scheuermann. Inițial, persoanele afectate trebuie să poarte corsetul aproape continuu, mai târziu doar noaptea sau la oră.

Corsetul este întotdeauna un individ făcut pe măsură. Datorită creșterii, este foarte important să verificați regulat potrivirea corsetului și să îl ajustați dacă este necesar. Deoarece copiii și adolescenții afectați sunt adesea supuși tachinării din cauza corsetului lor, rezistența la această terapie este adesea mare. Cu toate acestea, cu o utilizare constantă, se pot obține rezultate bune.

Terapia medicamentoasă

Terapia chirurgicală

Intervenția chirurgicală pentru boala Scheuermann este de obicei efectuată numai atunci când faza de creștere a persoanei afectate este complet terminată și a fost depășit un anumit unghi de curbură. Alte criterii precum durerea cronică, o restrângere a funcției pulmonare sau aspectele cosmetice joacă, de asemenea, un rol aici.

În timpul intervenției chirurgicale, chirurgul îndepărtează discurile intervertebrale deteriorate și le înlocuiește cu materialul osos propriu al pacientului. În același timp, îndreaptă și stabilizează coloana vertebrală cu ajutorul plăcilor și șuruburilor metalice. Pacienții trebuie adesea să poarte un aparat dentar timp de câteva luni după operație.

Prevenirea

Deoarece se crede că boala Scheuermann are o componentă ereditară, poate fi prevenită doar într-o măsură limitată. Cu toate acestea, părinții și tinerii au posibilitatea de a face ceva pentru a reduce riscul de curbură a coloanei vertebrale.

Aceasta include, mai presus de toate, asigurarea unei bune mușchi ai spatelui și a unei poziții drepte la o vârstă fragedă. Măsuri foarte simple sunt potrivite pentru aceasta, în special exercițiile regulate. Înotul este deosebit de bun, dar la fel sunt multe alte activități, cum ar fi sporturile cu mingea, dansul și gimnastica. Cel mai important lucru este ca copilul sa se bucure.