Miocite: structură, funcție și boli

Miocitele sunt celule musculare multinucleate. Ele alcătuiesc mușchii scheletici. Pe lângă contracție, metabolismul energetic se încadrează și în gama lor de funcții. Ce sunt miocitele? Miocitele sunt celule musculare în formă de fus. Miozina este o proteină care joacă un rol important în anatomia și funcția lor. Antoni van Leeuwenhoek a descris pentru prima dată celulele musculare din ... Miocite: structură, funcție și boli

miozita

Prezentare generală Miozita este o boală inflamatorie a țesutului muscular. Poate fi declanșat de o varietate de cauze, dar este de obicei rezultatul unei boli autoimune. Miozidele apar în principal în asociere cu alte boli, dar în general ele reprezintă un tablou clinic relativ rar. Doar 10 cazuri de miozită sunt înregistrate la un milion de locuitori ... miozita

Diagnostic | Miozita

Diagnostic Diagnosticul miozitei este de obicei complicat, deoarece este dificil de diferențiat între diferite imagini clinice. Simptomele clinice ar trebui să fie ghidul, deoarece acestea pot oferi o indicație a tipului și localizării inflamației. Cu toate acestea, majoritatea miozitei este o boală târâtoare care se observă abia târziu. Acest lucru crește ... Diagnostic | Miozita

Imagini clinice speciale | Miozita

Imagini clinice speciale Sindromul Münchmeyer (Fibrodysplasia ossificans progressiva): Un defect genetic moștenit care afectează dezvoltarea mușchilor scheletici duce la așa-numitul sindrom Münchmeyer. În acest sindrom, sărurile de var sunt stocate în celulele musculare de ani de zile și, ca rezultat, mușchii se osifică. Începând din zona gâtului, boala progresează de la ... Imagini clinice speciale | Miozita

Terapie | Miozita

Terapia Tratamentul dermatomiozitei și polimiozitei corespunde terapiei aplicate în cea mai mare parte a bolilor autoimune. Se administrează cortizon, care inhibă parțial sistemul imunitar și duce la aplatizarea inflamației, astfel încât țesutul să se poată recupera. Se utilizează doze relativ mari, care se reduc treptat pe o perioadă mai lungă de timp. În funcție de ... Terapie | Miozita

Efectele secundare ale vaccinării împotriva gripei

Introducere Vaccinarea împotriva gripei poate provoca o serie de efecte secundare. Cele mai multe dintre ele se bazează pe o reacție inflamatorie locală sau sistemică împotriva vaccinului și durează maximum două-trei zile. De regulă, acestea nu duc la complicații de lungă durată. Efectele secundare mai grave sunt de obicei cauzate de alergii. Acestea ... Efectele secundare ale vaccinării împotriva gripei

Umflături | Efectele secundare ale vaccinării împotriva gripei

Umflarea Umflarea este de obicei un fenomen local la locul injectării, care durează aproximativ două până la trei zile. În majoritatea cazurilor, țesutul din jurul locului de injectare nu este doar umflat, ci se simte și mult mai ferm decât țesutul din jur. Umflarea provine din reacția locală a corpului la gripă ... Umflături | Efectele secundare ale vaccinării împotriva gripei

Alergie | Efectele secundare ale vaccinării împotriva gripei

Alergie Se poate reacționa alergic la diferite ingrediente ale vaccinării împotriva gripei. Cea mai frecventă este o alergie la proteinele de pui, care joacă un rol important, deoarece vaccinurile antigripale se bazează pe ouă fertilizate de pui și, prin urmare, pot conține urme de albuș de ou de pui. O reacție alergică împotriva acestuia poate lua toate formele, de la ușoară ... Alergie | Efectele secundare ale vaccinării împotriva gripei