Cum funcționează buspirona
Buspirona aparține grupului de anxiolitice (medicamente anti-anxietate). Își mediază efectul prin legarea de un anumit tip de site-uri de andocare (receptori) ai serotoninei mesager nervos (receptorii 5-HT1A). Spre deosebire de alte anxiolitice, medicamentul nu are efect sedativ, relaxant muscular sau anticonvulsivant.
Să-ți fie frică în anumite situații este o reacție complet naturală a organismului. Din punct de vedere evolutiv, frica este un mecanism important de protecție și supraviețuire care ne permite să ne comportăm corespunzător în situații potențial periculoase.
Cu toate acestea, în tulburările de anxietate, un pacient suferă de anxietate persistentă care se poate referi la multe domenii ale vieții și este de obicei nefondată. De exemplu, fricile și grijile constante pot avea legătură cu relațiile sociale, munca, sănătatea, banii sau alte lucruri. Acestea sunt de obicei însoțite de plângeri fizice precum greață, neliniște, tremur, palpitații, amețeli, tensiune, dureri de cap și tulburări de somn.
Buspirona funcționează diferit în acest sens. Când ingredientul activ este administrat timp de câteva săptămâni, structurile neuronale complexe ale creierului care pot declanșa tulburări de anxietate încep să se reorganizeze:
Prin activarea anumitor locuri de andocare (receptori) ai serotoninei mesagerului nervos, buspirona modifică „cablajul” celulelor nervoase, după cum au arătat studiile. Această circumstanță explică, de asemenea, debutul întârziat al efectului de calmare a anxietății.
Psihoterapia complementară ajută persoanele care suferă să-și controleze simptomele de anxietate mai bine și pe termen lung.
Absorbție, descompunere și excreție
După ingerare, ingredientul activ este absorbit rapid și complet în sânge prin peretele intestinal. Din intestin, călătorește cu sângele către ficat, unde mai mult de 95 la sută este dezactivat („metabolismul de primă trecere”).
Nivelul de buspirone din sânge, care atinge maximul de la o oră până la o oră și jumătate după ingerare, este, prin urmare, deja din nou la jumătate după aproximativ două până la trei ore. Aproximativ două treimi din produsele de descompunere ai buspironei sunt excretate în urină și o treime în scaun.
Când se utilizează buspirona?
Cum se utilizează buspirona
Buspirona se ia sub formă de tablete. Doza zilnică totală este împărțită în trei doze individuale, care se iau independent de mese cu un pahar cu apă.
Tratamentul se începe treptat, începând cu o doză mică, de obicei cinci miligrame de buspironă de trei ori pe zi. Doza este apoi crescută lent – în funcție de efect și de apariția efectelor secundare – până la zece miligrame de trei ori pe zi.
În cazuri severe, medicul poate prescrie până la 20 de miligrame de trei ori pe zi.
Efectul buspironei nu apare imediat, ci cu o întârziere.
Care sunt efectele secundare ale buspironei?
Cele mai frecvente efecte secundare includ amețeli, dureri de cap și somnolență.
Efecte secundare, cum ar fi durere în piept, coșmaruri, furie, ostilitate, confuzie, somnolență, țiuit în urechi, durere în gât, nas înfundat, vedere încețoșată, dureri musculare, parestezii, erupții cutanate și transpirație crescută apar la unul din zece la unu. o sută de pacienți.
Ce trebuie luat în considerare atunci când luați buspirona?
Contraindicații
Buspirona nu trebuie luată în caz de:
- hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului
- disfuncție renală sau hepatică severă
- epilepsie
- intoxicație acută cu alcool sau anumite medicamente (antipsihotice, analgezice sau hipnotice)
interacţiuni medicamentoase
Deși în studiile clinice nu s-au observat interacțiuni între alcool și buspironă, se recomandă, în general, să nu consumi alcool în timpul tratamentului cu medicamente psihotrope.
Buspirona este descompusă de enzima CYP3A4. Substanțele care inhibă enzima în acțiunea sa sau cresc producția acesteia pot, prin urmare, teoretic să sporească sau să slăbească efectul buspironei.
Nu există studii privind posibilele interacțiuni dintre buspironă și alte medicamente psihotrope (cum ar fi antipsihoticele, antidepresivele). Prin urmare, înainte de utilizarea concomitentă, trebuie consultat întotdeauna un medic cu experiență.
Același lucru este valabil și pentru combinațiile cu contraceptive hormonale, anticoagulante, agenți antidiabetici și alți agenți.
Conducerea și operarea mașinilor
Este posibil ca timpul de reacție să fie afectat prin administrarea de buspironă. Prin urmare, pacienții nu trebuie să opereze mașini grele sau să conducă vehicule în timpul tratamentului până când nu se cunoaște toleranța individuală.
Limitare de vârstă
Buspirona nu trebuie utilizată la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani din cauza lipsei de date.
Sarcina și alăptarea
Nu există experiență cu utilizarea buspironei în timpul sarcinii. Studiile la animale nu au arătat efecte adverse directe sau indirecte asupra fătului. Decizia de a continua terapia cu buspironă în timpul sarcinii este luată în mod individual.
Nu se știe dacă buspirona sau produsele sale de degradare (metaboliți) trec în laptele matern. Experții consideră că alăptarea este acceptabilă condiționat cu monoterapie (tratament cu buspironă în monoterapie și fără alt medicament) și cu o bună observare a sugarului.
Pentru a primi medicamente cu buspirona
De cât timp este cunoscută buspirona?
Buspirona a fost descoperită de o echipă de oameni de știință în 1972. Cu toate acestea, nu a fost brevetată până în 1975 și a fost lansată pe piață în SUA în 1986.
A fost aprobat în Germania în 1996, iar protecția brevetului a expirat în 2001. Între timp, există și un medicament generic cu ingredientul activ buspirona.
