Durerea cronică: tratament, cauze

Prezentare scurta

  • Tratament: medicamente pentru durere, kinetoterapie, terapie cu exerciții fizice, psihoterapie, tehnici de relaxare, proceduri complementare (ex. acupunctură, osteopatie), terapie multimodală a durerii, clinică ambulatorie a durerii
  • Cauze: tulburări fizice singure sau combinate cu tulburări mentale concomitente, în primul rând tulburări mentale, cele mai frecvente tulburări de durere cronică (de exemplu, dureri de cap, dureri de spate, dureri musculare și articulare)
  • Când să vezi un medic? Dacă durerea nu se ameliorează sau se agravează în ciuda terapiei, în cazul unor restricții severe în viața de zi cu zi, amorțeală și creșterea stresului psihologic.
  • Diagnostice: istoric medical, descrierea durerii, examen fizic, examinări ulterioare (de exemplu, neurologice, ortopedice sau medicină internă).

Ce este durerea cronică?

Durerea cronică este durerea care a fost prezentă aproape întotdeauna de cel puțin trei până la șase luni sau reapară frecvent și afectează pacientul din punct de vedere fizic (pierderea mobilității, tulburări funcționale), fizico-cognitiv (stare de spirit, dispoziție, gândire) și social. Durerea este simptomul predominant (simptomul principal) al plângerilor.

Spre deosebire de durerea acută, durerea cronică (de fapt corectă din punct de vedere medical: sindromul durerii cronice) nu mai este un semnal de alarmă semnificativ care indică leziuni ale corpului (de exemplu, răni, boală). În schimb, reprezintă o tulburare de durere independentă care adesea nu mai are o cauză clar identificabilă.

Durerea cronică este adesea însoțită de alte plângeri, de exemplu tulburări de somn, lipsa poftei de mâncare, iritabilitate crescută și stări depresive. În plus, ele înseamnă adesea restricții severe în viața de zi cu zi, în muncă și în timpul liber.

Cronificare

Un sindrom de durere cronică apare adesea în urma plângerilor acute: Stimulii persistenti de durere fac ca celulele nervoase să reacționeze din ce în ce mai sensibil la stimuli în timp, adică pragul durerii scade. Stimulii de durere repetati lasa urme de durere si se dezvolta o memorie a durerii. Pacienții percep chiar și cei mai mici stimuli de durere sau chiar atingerea ca durere.

Celulele nervoase trimit uneori chiar semnale de durere către sistemul nervos central pe cont propriu, chiar dacă cauza inițială a durerii (o leziune, de exemplu) s-a vindecat de mult. Deci doare deși nu mai există o cauză organică pentru asta.

Factori de risc de cronicizare a durerii

Sindromul durerii cronice este adesea alimentat de numeroși factori. Acestea includ:

  • Tensiune psihovegetativă persistentă (cineva este constant sub putere)
  • Istoric de anxietate și depresie
  • Experiențe prelungite stresante sau dureroase în istoria vieții anterioare.
  • Rudele în durere în familie
  • Tendință de gândire în caz de dezastru – cineva își imaginează întotdeauna cele mai grave consecințe
  • Ignorarea constantă a limitelor de stres, perseverență constantă
  • Credințe de evitare a fricii (mișcarea și activitatea fizică sunt evitate de teama durerii crescute).
  • Gestionarea inadecvată a durerii când a început durerea
  • Nu vorbim despre durere
  • Conflictele familiale
  • Probleme sociale din mediu (cum ar fi la locul de muncă) sau dificultăți financiare
  • Cerere de pensie

Handicap sever și grade de îngrijire

În anumite circumstanțe, este posibil să se aplice pentru invaliditate severă în cazul durerii cronice. Oficiul de pensii sau biroul de servicii sociale stabilește gradul de handicap (GdB) după ce pacientul a depus o cerere. Pentru a fi clasificat ca cu handicap grav, este necesar un GdB de 50.

Dacă aveți dreptul la o diplomă de îngrijire (anterior: nivel de îngrijire) cu durere cronică este decis de un expert și depinde de mulți factori.

Puteți găsi mai multe informații despre acest lucru în articolul: Grade de îngrijire (fost: niveluri de îngrijire).

Terapie: Cum se tratează durerea cronică?

Durerea cronică este tratată într-o varietate de moduri, în funcție de tipul și intensitatea durerii. De exemplu, medicamentele pentru durere, antidepresivele, terapiile fizice (cum ar fi masaj, aplicații cu apă, tratamente la rece și căldură), terapia cu exerciții fizice (cum ar fi fizioterapie, sport), acupunctura și stimularea nervoasă (TENS) și terapiile psihologice sunt utilizate pentru a ameliora durere.

Aflați aici care analgezice sunt cele mai frecvent utilizate și care sunt posibilele efecte secundare: Care analgezic este cel potrivit?

Astăzi, se consideră dovedit că, pe lângă factorii fizici (biologici), factorii psihologici și sociali joacă un rol major în dezvoltarea durerii cronice. De exemplu, durerea persistentă este adesea însoțită de simptome precum tulburările de somn, care duc la oboseală, performanță redusă, dispoziție proastă și chiar teamă de eșec și depresie.

Astfel, abordarea actuală a tratamentului atunci când terapia numai cu medicamente pentru durere nu este eficientă este de a atenua limitările funcționării fizice, psihologice și sociale.

Tratamentul unui pacient cu durere cronică este, prin urmare, de preferință efectuat nu numai de un medic, ci de experți din diferite discipline (= interdisciplinar). În mod ideal, acești terapeuți sunt specializați în tratamentul bolnavilor de durere. Această abordare holistică a tratamentului se numește terapie interdisciplinară multimodală a durerii (IMST). Abordarea multimodală este deosebit de utilă atunci când durerea provoacă stres sever în viața de zi cu zi.

IMST este adesea disponibil ca tratament parțial sau complet în clinici speciale, dar uneori este oferit și în ambulatoriu.

În plus, unele spitale mari (spitale universitare) au așa-numitele ambulatorii pentru durere. Aici, pacienții cu dureri acute și cronice pot găsi ajutor. Ele reprezintă o legătură între instituțiile de spitalizare și medicii din cabinetul privat. În ambulatoriile de durere, medicii inițiază pași diagnostici și terapeutici suplimentari, dacă este necesar, sau efectuează monitorizarea terapiei. Acest lucru salvează adesea călătoriile lungi pentru pacienții care suferă de durere.

Terapia psihologică a durerii include, de exemplu, terapia cognitiv-comportamentală, tratamentul psihologic de profunzime, terapia de relaxare, biofeedback-ul, hipnoza și acceptarea durerii.

Tehnici de relaxare

Durerea cronică înseamnă de obicei stres permanent pentru cei afectați, cuplat cu anxietate, frustrare, disperare și dispoziție depresivă. Astfel de emoții negative intensifică durerea. Cu toate acestea, aveți ocazia să deveniți singuri activ:

Tehnicile de relaxare ajută la spargerea acestui cerc vicios. Tehnicile potrivite includ antrenament autogen, biofeedback, meditație, yoga, relaxare musculară progresivă și antrenament mindfulness. Ele influențează percepția durerii, sprijină gestionarea durerii și stimulează puterile de autovindecare ale organismului.

Medicina complementară

Medicina complementară se referă la metodele de tratament care sunt utilizate pentru a completa medicina convențională. Întrebați un terapeut cu experiență despre următoarele proceduri:

  • Acupunctură: Terapeutul aplică ace fine, care se presupune că influențează pozitiv durerea
  • Presopunctură: Anumite puncte sunt stimulate de presiunea cu vârful degetelor, care se presupune că reduce durerea
  • Osteopatie: Terapie holistică efectuată cu mâinile; tulburările funcţionale urmează a fi corectate
  • Terapia cu câmp magnetic: câmpurile magnetice sunt folosite pentru a calma durerea
  • Terapia reflexă: stimularea anumitor zone de pe suprafața pielii care sunt asociate cu organele interne; de ex. masaj reflexologic

Sărurile Schuessler: Sărurile Schüßler se numără și ele printre metodele complementare și pot fi luate pentru afecțiuni. De exemplu, pentru durerile cronice de spate sunt recomandate sărurile Schüßler Nr. 9 Natrium phosphoricum, Nr. 11 Silicea, Nr.1 ​​Calcium fluoratum și Nr. 2 Calcium phosphoricum.

Comprimatele se iau în ordine crescătoare, adică mai întâi timp de aproximativ o săptămână nr. 9, apoi suplimentar nr. 11 și așa mai departe. Lăsați comprimatele să se topească în gură de fiecare dată. Pentru dureri minore, luați comprimatele o dată pe zi; pentru dureri cronice mai severe, luați-le de până la zece ori pe zi.

Obțineți sfaturi despre luarea sărurilor Schüßler de la un terapeut!

Dacă plângerile persistă pe o perioadă lungă de timp, nu se îmbunătățesc sau chiar mai rău, ar trebui să consultați întotdeauna un medic. Conceptul de săruri Schüßler și eficacitatea lor specifică sunt controversate în știință și nu sunt dovedite clar prin studii.

Cauze și posibile boli

Simplist, durerea cronică poate fi împărțită în trei categorii:

1. durerea cronică ca simptom însoțitor al unei tulburări fizice: aceasta include, pe de o parte, durerea normală care însoțește o tulburare fizică, cum ar fi reumatismul, osteoartrita, osteoporoza sau afectarea nervilor. Pe de altă parte, această categorie include dureri neobișnuite, cum ar fi durerea fantomă după o amputare.

De asemenea, sunt incluse plângeri în contextul sindromului de durere regională complexă (CRPS). Aceasta este o durere regională persistentă, care este disproporționat de lungă și intensă. Nu are legătură cu trauma care declanșează (cum ar fi afectarea nervilor) și nu poate fi explicată prin alte cauze.

2. durere fizică parțial explicabilă cu o boală psihologică însoțitoare (comorbiditate): Aceasta include durerea cronică asociată cu leziuni tisulare care este exacerbată de factori psihologici. Un exemplu este durerea de spate care iradiază în picior, cauzată de o hernie de disc în coloana lombară (lomboischialgie). Acestea sunt agravate, de exemplu, de o abordare inadecvată a bolii, de o tulburare de anxietate sau de tulburări depresive.

3. durerea cronică ca expresie a unei boli preponderent psihice: durerea cronică apare în primul rând în legătură cu tulburările depresive, dar și cu tulburările de anxietate, tulburarea de stres posttraumatic sau alte boli psihice.

Forme cronice de durere

Cele mai frecvente forme de durere, care uneori au un curs cronic, includ:

  • Dureri de cap, cum ar fi migrena cronică, cefalee tensională cronică
  • Dureri de spate ca dureri de spate cronice
  • Dureri musculare ca în fibromialgie (tulburare de durere cronică care afectează nu numai mușchii, ci și tendoanele și articulațiile)
  • Dureri articulare ca în osteoartrita, artrita reumatoidă
  • Durerea tumorală
  • Dureri nervoase (de exemplu, din cauza unei hernii de disc care presează o rădăcină nervoasă).
  • Dureri gastrointestinale (de exemplu, sindromul colonului iritabil, stomac iritabil)
  • Durere sufletească (= tulburare de durere somatoformă): Durere în diferite regiuni ale corpului pentru care nu a fost găsită o cauză fizică.
  • Dureri abdominale inferioare la femei (de exemplu, din cauza endometriozei, o acumulare de țesut în afara uterului).
  • Durere fantomă (în timpul amputațiilor, după îndepărtarea dinților)
  • Sindrom de durere regională complexă (CRPS): apare uneori după leziuni severe ale brațelor sau picioarelor; simptomele complexe includ durere, inflamație, amplitudine redusă de mișcare și forță
  • Sindromul picioarelor nelinistite (RLS): tulburare neurologica cu senzatii si dureri la nivelul picioarelor/bratelor

Când să vezi doctorul?

Asigurați-vă că consultați un medic dacă:

  • aveți durere persistentă sau recurentă de cauză neclară
  • Durerea se înrăutățește
  • Durerea este însoțită de alte simptome, de exemplu, dureri cronice de spate cu amorțeală la nivelul picioarelor sau dureri de cap cronice cu tulburări de conștiență
  • Viața de zi cu zi și calitatea vieții sunt afectate de durerea cronică (stresul psihologic)

Ce face doctorul?

În primul rând, medicul va avea o conversație detaliată cu dumneavoastră despre istoricul dumneavoastră medical (anamneză). Următoarele întrebări se vor concentra:

  • De cât timp ai dureri cronice?
  • Unde apar acestea?
  • Cum se simte durerea cronică (caracterul durerii)?
  • Cât de severă este durerea?
  • Sunt declanșate, intensificate sau atenuate de factori precum exercițiul fizic, frigul, căldura, stresul etc.?

De asemenea, medicul are nevoie de informații despre tulburările legate de durere în viața de zi cu zi, orice alte plângeri (cum ar fi tulburări de somn, probleme digestive), boli anterioare și curente, operații și terapii anterioare.

Informațiile psihosociale sunt, de asemenea, importante pentru medic, de exemplu, informații despre educație și ocupație, situația locului de muncă, satisfacție, starea familiei și orice conflicte și stres curent.

Aceasta este urmată de un examen fizic amănunțit. În funcție de tipul de durere cronică (de exemplu, cefalee, dureri de spate) și informațiile din interviu, medicul inițiază examinări suplimentare. Acestea includ, de exemplu, examinări neurologice, ortopedice sau de medicină internă.

Dacă este necesar, sunt utilizate și proceduri imagistice, cum ar fi ultrasunetele, raze X, tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN). Testele de sânge și examinările electrofiziologice (cum ar fi măsurarea vitezei de conducere a nervilor) sunt uneori de ajutor.