Prezentare scurta
- Cauze de furnicături: de exemplu ciupirea sau constricția unui nerv (de exemplu hernia de disc, sindromul de tunel carpian), deficit de magneziu, deficit de vitamina B12, herpes labial, alergie de contact, rinită, sindromul picioarelor neliniştite, varice, sindromul Raynaud, migrenă, fibromialgie, accident vascular cerebral etc.
- Furnituri – când trebuie să mergi la medic? Dacă furnicătura este nouă și apare fără un motiv aparent, reapar frecvent, se agravează sau este însoțită de alte simptome, cum ar fi paralizia
Furnituri: Ce se află în spatele lui?
Adesea, cauzele furnicăturii sunt inofensive, de exemplu, picioarele „adormite” după o ghemuire prelungită. Simptomul enervant dispare apoi de la sine după un timp scurt. Uneori, însă, există o boală în spate, care poate necesita tratament.
Mai jos veți găsi cele mai frecvente cauze ale furnicăturii, separate de regiunea afectată a corpului:
Furnituri in brate, degete, maini
- Constricția nervului median al mâinii: Acest sindrom de tunel carpian apare atunci când nervul median al mâinii (nervul mijlociu al brațului) este ciupit în tunelul carpian, un pasaj îngust în zona încheieturii mâinii. Acest lucru declanșează adesea durere, furnicături și/sau amorțeală în vârful degetelor (excepție: degetul mic) și, eventual, și în palmă și antebraț. Persoanele afectate se trezesc adesea noaptea cu mâna „adormită”.
- Luxația cotului: Dacă cotul doare grav, se umflă și nu mai poate fi mișcat după o cădere pe brațul întins, probabil că este prezentă o luxație a cotului. În unele cazuri, declanșează și amorțeală sau furnicături în antebraț sau mână.
- Deficiență de magneziu: o cantitate insuficientă de magneziu mineral poate provoca crampe musculare, furnicături la mâini și picioare și aritmii cardiace.
- Excesul de potasiu: prea mult potasiu în sânge poate provoca, printre altele, senzații precum furnicături la picioare și mâini, precum și slăbiciune musculară și afectarea respirației.
Furnituri la degete, picioare
- Picioare/picioare „adormite”: După ce a stat întins sau a stat stânjenit o perioadă lungă de timp (de exemplu, cu picioarele încrucișate sau cu piciorul îndoit), partea „ciupită” a corpului se poate simți amorțită și furnicături din cauza presiunii asupra nervilor și vaselor. Ca și în cazul brațului „adormit” (vezi mai sus), acesta este de obicei inofensiv și dispare de la sine după câteva minute sau cel târziu după câteva ore.
- Constricția nervului tibial (sindromul tunelului tarsal): În acest caz, nervul tibial este ciupit în cursul său prin canalul tarsian (format din osul gleznei, osul călcâiului și interiorul gleznei). Acesta poate fi cazul, de exemplu, după o accidentare a gleznei sau a piciorului. Simptomele includ amorțeală, furnicături și/sau durere la marginea interioară a piciorului, în special noaptea și la efort. Uneori, durerea iradiază spre talpa piciorului și gambei.
- Vene varicoase (vene varicoase): Senzația de greutate, durere, mâncărime și/sau furnicături la nivelul piciorului – mai precis la nivelul piciorului inferior – poate fi cauzată de vene varicoase.
- Hernie de disc: O senzație de furnicături sau amorțeală în jurul anusului sau pe picior poate fi cauzată de o hernie de disc. În plus, acest lucru duce adesea la durere, slăbiciune musculară sau paralizie la un braț sau un picior cu dureri de spate.
- Deficit de acid pantotenic: vitamina acidul pantotenic este conținută în aproape toate alimentele, motiv pentru care o deficiență apare rar. Dar atunci când se întâmplă, deficiența se manifestă prin tulburări gastrointestinale, dureri de cap, amorțeală și furnicături și dureri înțepate în picioare, printre alte simptome.
Furnicături în față
- Rinită: Odată cu apariția răcelii și a rinitei alergice, pot apărea mâncărimi și furnicături în cap sau nas, în plus față de curgerea nasului, strănutul și respirația nazală împiedicată. Același lucru este valabil și pentru așa-numita rinită vasomotorie, care poate fi cauzată de frig, alcool, băuturi calde, stres sau utilizarea excesivă a picăturilor nazale.
- Herpes labial (herpes simplex): O infecție cu herpes în zona buzelor se manifestă printr-o erupție cutanată asemănătoare veziculelor. Chiar înainte de a se forma veziculele, infecția este de obicei vizibilă printr-o senzație de furnicături sau de arsură pe buze.
- Atacul de panică: La unii bolnavi, un atac de panică se manifestă, printre altele, cu o senzație de furnicături în jurul gurii – adesea însoțită de o constrângere în piept, respirație rapidă și anxietate mare.
Alte cauze de furnicături
- Sindromul de evacuare toracică (TOS): termenul cuprinde toate simptomele în care presiunea din partea superioară a pieptului dăunează sau afectează nervii sau vasele de sânge. Semnele posibile ale TOS includ durere alternantă, furnicături și amorțeală pe partea exterioară a umărului și adesea pe braț și mână. Anumite mișcări și posturi, cum ar fi întoarcerea capului sau activitățile deasupra capului, pot declanșa simptomele.
- Fibromialgia: Această tulburare de durere cronică se manifestă prin dureri musculare profunde, adesea însoțite de rigiditate, arsură, furnicături sau amorțeală. Ultimele două simptome afectează adesea spatele, pieptul, gâtul, brațele și picioarele.
- Accident vascular cerebral: amorțeală hemiplegică, furnicături la un braț sau un picior, eventual însoțite de paralizie, pot indica un accident vascular cerebral.
Furnituri: Ce sa faci?
- Tamponarea: Dacă o senzație de arsură sau furnicături pe buze anunță vezicule cu herpes, ar trebui să reacționați imediat. Remediile de casă dovedite includ tamponarea repetată cu vin roșu uscat sau proaspăt și cataplasme de coajă de stejar, sunătoare, ceai de salvie sau de hamamelis. Pregătiți astfel de ceaiuri pentru prevenirea herpesului de două ori mai mult decât un ceai de băut. Pentru furnicături pe buze, puteți aplica și propolis, ulei esențial de mentă sau ulei de arbore de ceai (diluat).
Remediile la domiciliu au limitele lor. Dacă simptomele persistă o perioadă lungă de timp, nu se îmbunătățesc sau chiar se agravează în ciuda tratamentului, trebuie să consultați întotdeauna un medic.
Conceptele de săruri Schüßler și homeopatie și eficacitatea lor specifică sunt controversate în știință și nu sunt dovedite clar prin studii.
- Magneziu: Dacă deficiența de magneziu se află în spatele furnicăturii, ar trebui să creșteți aportul de alimente bogate în magneziu, cum ar fi cereale integrale, lapte și produse lactate, ficat, carne de pasăre, pește, diverse legume și cartofi.
Furnituri: Când să vezi un medic?
În cele mai multe cazuri, furnicăturile sunt inofensive, cum ar fi în cazul membrelor „adormite” sau ca prevestitor al unei răceli ușoare. În următoarele cazuri de furnicături, totuși, ar trebui să mergeți la un medic pentru a vă clarifica cauza:
- senzație de furnicături persistentă, frecvent recurentă sau care se agravează
- furnicături însoțite de alte simptome (de exemplu, amorțeală, slăbiciune musculară sau paralizie)
Furnituri: Ce face doctorul?
Diverse examinări pot confirma sau înlătura apoi suspiciunea. Acestea includ, de exemplu:
- Examinarea fizică: aceasta este de rutină atunci când pacienții vin la medic cu furnicături neclare sau alte simptome.
- Analize de sânge: O analiză de sânge poate dezvălui, de exemplu, o deficiență de magneziu sau vitamina B12, dar și un exces de potasiu ca declanșator al furnicăturii.
- Proceduri imagistice: raze X, imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) și tomografia computerizată (CT) pot fi utile, de exemplu, dacă o hernie de disc, îngustarea canalului spinal (stenoza spinării) sau epilepsia sunt suspectate ca declanșatoare pentru furnicături. O procedură specială cu ultrasunete, sonografia Doppler, este utilizată pentru a examina mai îndeaproape venele varicoase.
- Măsurarea vitezei de conducere nervoasă: în electroneurografie (ENG), medicul măsoară cât de repede nervii periferici (cum ar fi cei din brațe sau picioare) transmit informații. Rezultatul poate indica leziuni nervoase care cauzează furnicături (de exemplu, în polineuropatia sau sindromul de tunel carpian).
- Măsurarea activității musculare electrice: Electromiografia (EMG) măsoară activitatea electrică a fibrelor musculare.
- Test de alergie: Dacă medicul suspectează o alergie de contact în spatele furnicăturii, un așa-numit test de plasture (test epicutanat) poate aduce certitudine.
Dacă medicul a reușit să afle ce declanșează furnicăturile, el va sugera un tratament potrivit dacă este posibil.
