Tremor: definiție, simptome, cauze

Prezentare scurta

  • Cauze: De exemplu, emoție, răceală, dar și diverse boli (cum ar fi boala Parkinson, scleroza multiplă, accidentul vascular cerebral, afectarea nervilor, hipertiroidismul, boala Wilson, boala Alzheimer, insuficiența hepatică), alcoolul și medicamentele
  • Simptome: Tremorul se manifestă prin contracții musculare regulate, ritmice. Cursul variază în funcție de tipul de tremor
  • Când să mergi la medic: dacă tremorul muscular persistă mult timp și nu există o explicație evidentă pentru acesta
  • Tratament: În funcție de declanșarea tremorului, de exemplu cu medicamente, terapie ocupațională, stimulatoare cardiace cerebrale, exerciții de relaxare
  • Diagnostice: Interviu pacient, examen fizic și neurologic, analiză de sânge, electromiografie (EMG), computer tomografie (CT), imagistică prin rezonanță magnetică (RMN), examen lichid cefalorahidian

Ce este tremurul?

Situația este diferită dacă tremurul este mai puternic și îngreunează anumite acțiuni. Apoi tremorul devine mai semnificativ pentru cei afectați. Acesta poate fi deja cazul dacă tremurăm de frig, genunchii ne „tremură” de emoție sau mușchii ne tremură de epuizare. Totuși, este posibil să tremurăm și din cauza unei boli (grave).

Tremorul se manifesta prin scuturare involuntara si ritmica a capului, a extremitatilor sau a intregului corp.

Unii oameni suferă de tremor într-o asemenea măsură încât îi afectează semnificativ în activitățile de zi cu zi, cum ar fi mâncatul sau scrisul. Pentru alții, tremorul este atât de ușor încât nu are valoare patologică.

Tipuri de tremor

Medicii fac diferența între un tremor de repaus, care apare atunci când partea corespunzătoare a corpului este relaxată, și așa-numitul tremor de acțiune. Acesta din urmă poate fi, la rândul său, împărțit în trei categorii:

  • Un tremur de mișcare apare cu mișcări care sunt efectuate involuntar, adică nu în mod conștient sau intenționat, de exemplu bea dintr-o ceașcă.
  • Tremurul de intenție se instalează atunci când este vizat un obiectiv foarte specific, de exemplu atunci când doriți să atingeți vârful nasului cu degetul. La persoanele cu tremor de intenție, amplitudinea, adică amplitudinea tremurului, crește cu cât mâna se apropie de obiectul vizat. Este o formă specială de tremor de mișcare.

Un tremor poate apărea, așadar, în anumite situații, la desfășurarea unei activități specifice precum scrisul (tremur specific sarcinii) sau la adoptarea unei anumite posturi (tremur specific poziției).

Tremorul este, de asemenea, împărțit în diferite forme, în funcție de frecvență și intensitate:

  • Tremor de joasă frecvență, comparativ puternic, cu o frecvență mai mică de patru „bătăi” pe secundă (două până la patru Hz)
  • Tremor de înaltă frecvență, care se manifestă ca un tremur fin de până la 15 Hz

Tremorul poate fi, de asemenea, subdivizat în funcție de localizare: tremor de cap, mână sau picioare.

Diferitele tipuri de tremor includ tremor esențial, tremor distonic, tremor ortostatic și tremor psihogen.

Tipul de tremor oferă medicului indicii cu privire la cauza tremorului muscular.

Cum progresează un tremur esențial?

Tremorul esențial (uneori numit și „esențial”) este cea mai comună formă de tremor și apare la orice vârstă. Pacienții cu tremor esențial pot fi nevoiți să-și schimbe locul de muncă din cauza tremurului sau pot fi în imposibilitatea de a lucra, ceea ce înseamnă că ar putea fi nevoiți să se pensioneze.

În funcție de forma sa, tremorul se poate manifesta în diferite moduri. Exemple în acest sens sunt

  • Tremor ortostatic: tipic este un tremor de înaltă frecvență al mușchilor picioarelor, care nu este întotdeauna vizibil. Poziția persoanei afectate devine instabilă. Ocazional, au și un mers instabil, cu o tendință corespunzătoare de a cădea.
  • Tremor în boala Parkinson: Pacienții cu Parkinson suferă în principal de tremor în repaus (tremurul apare, de exemplu, atunci când mâna se odihnește în poală). Tremorul muscular se îmbunătățește parțial în timpul mișcării.
  • Tremor Holmes: apare un tremur lent, non-ritmic.
  • Tremor moale al palatului: se manifestă prin mișcări ritmice ale palatului moale (= partea moale a palatului).
  • Tremor psihogen: de obicei, tremorul apare doar intermitent și în grade diferite. De asemenea, dispare atunci când persoana afectată este distrasă.

Care sunt cauzele posibile?

Un caz special este așa-numitul tremor psihogen, care apare ca urmare a stresului emoțional masiv. De exemplu, soldații traumatizați pot fi afectați – odinioară erau numiți „tremurări de război”.

Tremorul intenționat este adesea cauzat în cerebel, motiv pentru care este numit și tremor cerebelos.

Cauze fizice ale tremorului

În unele cazuri, o boală fizică este cauza tremurului muscular. Exemplele sunt

  • Tremor esențial/esențial: nu se știe ce îl declanșează, dar se presupune o cauză genetică. Tremorul esențial apare în familii, dar apare și fără o predispoziție familială.
  • Tremor ortostatic: Cauza tremorului ortostatic este necunoscută. Poate apărea ca un așa-numit tremor ortostatic secundar în boala Parkinson sau după leziuni minore ale trunchiului cerebral.
  • Distonie: tulburare în centrii motori ai creierului. Acest lucru duce la tensionarea patologică, involuntară a mușchilor, rezultând o postură incorectă. De exemplu, cei afectați își înclină capul în mod nefiresc într-o direcție (torticolis distonic). Distonia este însoțită de un tremur sau se anunță ca atare.
  • Hipertiroidism (glanda tiroidă hiperactivă): în hipertiroidism, glanda tiroidă produce prea mulți hormoni. Rezultatul este agitația psihomotorie: pacienții sunt agitați, nervoși și prezintă adesea tremurături în degete.
  • Boala Graves (hipertiroidism autoimună): boala Graves este o inflamație autoimună a glandei tiroide. Acest lucru duce la hipertiroidism, care poate fi însoțit de tremor.
  • Scleroza multiplă: Persoanele cu scleroză multiplă suferă, de asemenea, frecvent de tremor. Acest lucru este declanșat de inflamația din creierul pacientului.
  • În plus, un accident vascular cerebral declanșează uneori așa-numitul tremur Holmes, care este cauzat de deteriorarea tranziției de la trunchiul cerebral la mijlocul creierului. Cercetările recente au legat, de asemenea, accidentele vasculare cerebrale de dezvoltarea bolii Parkinson.
  • Inflamația creierului (encefalită): Inflamația creierului, de exemplu, ca urmare a unei infecții cu rujeolă, rubeolă sau TBE, este asociată cu deteriorarea celulelor nervoase. Acest lucru poate declanșa un tremur.
  • Boala Wilson: În această boală, metabolismul cuprului din ficat este perturbat. Ca rezultat, organismul stochează mai mult oligoelement vital în ficat, ochi și creier, ceea ce duce la tulburări funcționale și tremor.
  • Boala Alzheimer: În boala Alzheimer, celulele nervoase din creier degenerează. Pe lângă pierderea memoriei și a capacității de gândire, consecințele includ și tulburări motorii și tremor.
  • Insuficiență hepatică: ficatul este cel mai important organ de detoxifiere al organismului. Dacă eșuează, se acumulează produse metabolice toxice, ceea ce poate duce și la tulburări neurologice și motorii. Tremorul este unul dintre simptomele insuficienței hepatice.
  • Leziuni ale nervilor: Leziunile nervoase (neuropatii), precum cele cauzate de substante toxice, diabet sau anumite boli infectioase, se pot manifesta si prin tremor. Experții vorbesc apoi despre un tremor neuropatic.
  • Tremor palatin (tremur moale al palatului): apare după afectarea cerebelului, printre altele (tremur moale al palatului simptomatic). Cauza tremurului esențial al palatului moale este neclară. Este adesea însoțită de zgomote de clic în ureche.
  • Efecte secundare ale medicamentelor: Anumite medicamente pot declanșa un tremor ca efect secundar. Acestea includ, de exemplu, neurolepticele, pe care medicii le folosesc pentru a trata psihozele și antidepresivele, care sunt folosite pentru a trata depresia, precum și tulburările obsesiv-compulsive, tulburările de anxietate și atacurile de panică.
  • Intoxicații: Otrăvirea cu metale grele (mercur, arsen, plumb etc.) provoacă frecvent tremor, pe lângă alte simptome.

Când să vezi un doctor?

Tremorurile nu necesită întotdeauna tratament medical. Cu toate acestea, consultați un medic dacă tremorul muscular persistă o perioadă lungă de timp și nu există o explicație evidentă pentru acesta, cum ar fi febră, șoc sau răceală. Tremorul poate fi apoi un semn al unei boli (grave) care trebuie tratată de un medic.

Tremor: Tratament

Terapia medicamentoasă

În multe cazuri, tremorul (de exemplu tremorul esențial) poate fi tratat cu medicamente, chiar dacă o vindecare nu este întotdeauna posibilă. De exemplu, se folosesc următoarele

  • Beta-blocante: Tratamentul tremorului esential presupune administrarea de beta-blocante. De asemenea, medicii prescriu adesea aceste medicamente pentru hipertensiune arterială.
  • Anticonvulsivante: sunt deosebit de utile pentru tremorurile musculare cu o amplitudine mare.
  • L-Dopa: Tremorurile cauzate de Parkinson sunt ameliorate prin administrarea de L-Dopa.
  • Injecții cu botox: ajută la tremorul vocii și tremurul capului în multe cazuri. Toxina botulinica reduce transmiterea excitatiei catre muschi. În acest fel, contracția musculară scade sau se oprește complet.

Stimulator cerebral

Ergoterapie

Ca parte a terapiei ocupaționale, pacienții învață cum să facă față mai bine tremorului. Dacă tremurul interferează semnificativ cu scrisul, de exemplu, poate fi util să luați pauze frecvente când scrieți, să scrieți numai cu litere de tipar sau să măriți suprafața mâinii. Este mai ușor să faci față tremorului când mănânci dacă îți sprijiniți coatele pe blat în timp ce mănânci.

Tremor: Ce poți face singur

Chiar dacă tremurul muscular este organic, de multe ori crește odată cu tensiunea mentală. Exercițiile de relaxare precum antrenamentul autogen, relaxarea musculară progresivă după Jacobson, yoga sau meditația pot avea, așadar, un efect benefic. Învățarea unei metode de relaxare este așadar foarte utilă persoanelor cu tremor.

Diagnosticul tremorului: ce face medicul?

În primul rând, medicul vorbește cu pacientul pentru a-și afla istoricul medical (anamneză). Întrebările posibile includ:

  • De cât timp suferi de tremor?
  • Ce părți ale corpului îți tremură?
  • Tremorul muscular apare în repaus sau în principal în timpul mișcării?
  • Care este frecvența tremurului?
  • Cât de puternică este amplitudinea, adică cât de răspândite sunt tremorurile?
  • Aveți vreo boală de bază (de exemplu, diabet, boală hepatică)?
  • Luați vreun medicament? Dacă da, care?

Examinări

Dacă este necesar, interviul de anamneză va fi urmat de diverse examinări – cu scopul de a identifica anumite boli ca fiind cauza tremorului. Acestea includ

  • Examenul fizic: Acesta servește la identificarea indicațiilor altor boli de bază. Medicul se va concentra în special pe simptomele care indică o disfuncție hormonală, cum ar fi hipertiroidismul sau disfuncția glandei suprarenale.
  • Teste de sânge: valorile sanguine oferă informații despre funcția hepatică, renală și tiroidiană, printre altele. Testele de sânge oferă, de asemenea, informații despre anumite infecții și otrăviri.
  • Electromiografie (EMG): Aceasta testează activitatea electrică naturală a unui mușchi. Aceasta oferă informații despre funcționarea mușchilor și a creierului. Cu ajutorul EMG, tremorul poate fi documentat cu precizie.
  • Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM): Această examinare, cunoscută și sub denumirea de imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), poate fi utilizată pentru a determina dacă pacientul suferă de leziuni cerebrale – de exemplu după un accident vascular cerebral – sau o tumoare.
  • Tomografia computerizată (CT): Aceasta ajută, de asemenea, la identificarea diferitelor cauze ale tremorului (cum ar fi un accident vascular cerebral).
  • Examinarea lichidului cefalorahidian: medicul ia o probă de lichid cefalorahidian din canalul rahidian (puncție lombară) pentru a o examina în laborator – de exemplu, dacă se suspectează scleroza multiplă.

Întrebări frecvente despre tremor

Ce este un tremur?

Un tremur este un tremur sau tremur involuntar și ritmic al unei părți a corpului. Apare de obicei la mâini, dar poate afecta și brațele, picioarele, capul sau alte părți ale corpului. Cea mai frecventă formă este tremorul esențial, care apare fără o cauză cunoscută.

De ce ai un tremur?

Tremorul apare atunci când zonele creierului care controlează mușchii nu funcționează corect. Factorii declanșatori includ boli ale sistemului nervos, abuzul de alcool sau droguri sau consumul excesiv de cofeină. Stresul și anxietatea provoacă, de asemenea, un tremur. În plus, anumite medicamente pot declanșa sau intensifica un tremor.

Ce boli declanșează tremor?

Se poate vindeca un tremur?

Nu, un tremor legat de boală nu poate fi de obicei vindecat. Cu toate acestea, poate fi adus sub control cu ​​medicamente, de exemplu, iar simptomele pot fi atenuate. În alte cazuri de tremor, precum consumul excesiv de cofeină, cauza și, prin urmare, tremorul poate fi remediată.

Este un tremur periculos?

Un tremur în sine este inofensiv, dar poate indica boli grave, cum ar fi boala Parkinson. De asemenea, îngreunează activitățile de zi cu zi, ceea ce, la rândul său, afectează calitatea vieții. Dacă apare un tremur, trebuie să solicitați sfatul medicului pentru a clarifica cauza și pentru a o trata dacă este necesar.

Ce este o criză de tremor?

„Convulsii de tremor” este un termen colocvial. Înseamnă că tremurul, adică tremurul, apare mai frecvent pentru o anumită perioadă de timp. Până la următoarea criză, însă, tremorul scade din nou sau dispare complet. Crește sub stres, de exemplu, și se îmbunătățește în perioadele de odihnă.

Tremorul esențial este cea mai frecventă formă de tremor, care apare în principal la persoanele în vârstă. Stresul și emoțiile intensifică această formă de tremor. Cauza exactă este necunoscută. Cu toate acestea, factorii genetici par să joace un rol.

Ce se poate face pentru a trata tremorul?

Tratamentul exact al tremorului depinde de cauza acestuia. Anumite medicamente pentru aritmia cardiacă (beta-blocante) sau epilepsie (medicamente antiepileptice) pot reduce tremorul. Exercițiile țintite, kinetoterapie, mai puțină cofeină și mai puțin stres pot ajuta, de asemenea. În cazurile severe, stimularea profundă a creierului poate fi utilă. Cereți sfatul unui medic cu privire la ce se poate face pentru a vă trata tremorul.