Tulburare bipolară (boală maniaco-depresivă)

În tulburarea bipolară - numită coloquial boală maniaco-depresivă - (sinonime: tulburare afectivă bipolară; afectivă bipolară psihoză; psihoză afectivă bipolară în episod mixt; psihoză afectivă bipolară în episod depresiv major cu simptome psihotice; tulburare afectivă bipolară; tulburare afectivă bipolară în episod mixt; tulburare afectivă bipolară în episodul hipomaniacal; tulburare afectivă bipolară în episod depresiv ușor; tulburare afectivă bipolară în episod maniacal cu simptome psihotice; tulburare afectivă bipolară în episod maniacal fără simptome psihotice; tulburare afectivă bipolară în episod depresiv moderat; tulburare afectivă bipolară în episod depresiv major cu simptome psihotice; tulburare afectivă bipolară în episod depresiv major fără simptome psihotice; psihoză afectivă bipolară; psihoză bipolară; tulburare bipolara; tulburare bipolară II; tulburare bipolară I; cronic manie; episod depresiv; remis în prezent afectiv bipolar psihoză; tulburare afectivă bipolară remisă în prezent; hipomanie; formă hipomaniacală de reacție maniaco-depresivă; ciclism scurt; manie; boală maniaco-depresivă; psihoză maniaco-depresivă; reacție maniaco-depresivă; stare mixtă maniaco-depresivă; stupoare maniaco-depresivă; mania maniaco-depresivă; sindrom maniaco-depresiv; simptomatologie maniaco-depresivă; maniacal depresiune; episod maniacal; forma maniacala a reactiei maniaco-depresive; cicler rapid; ciclism rapid; episoade maniacale recurente; stupoare ciclică; ciclotimie cu depresie; ciclotimia cu manie; ICD-10-GM F30. -: Episod maniacal; ICD-10-GM F31.-: Tulburare afectivă bipolară; ICD-10-GM F32.-: Episod depresiv) este o tulburare afectivă (schimbarea stării de spirit de bază) în care apar atât fazele depresive, cât și cele maniacale. Starea de spirit a celor afectați se caracterizează prin fluctuații: faze extreme extreme (manie) alternează cu faze de lipsă totală de acțiune. Între episoadele de boală, persoana afectată revine întotdeauna la o stare normală discretă. Următoarele forme pot fi distinse în conformitate cu ICD-10-GM:

Episod maniacal Hipomanie (formă atenuată de manie) (ICD-10-GM F30.0)
Manie fără simptome psihotice (ICD-10-GM F30.1)
Manie cu simptome psihotice (sintimice / paratimice) (ICD-10-GM F30.2)
Alte episoade maniacale (ICD-10-GM F30.8)
Episod maniacal, nespecificat (ICD-10-GM F30.9)
Episod depresiv Episod depresiv ușor (fără / cu sindrom somatic) (ICD-10-GM F32.0)
Episod depresiv moderat (fără / cu sindrom somatic) (ICD-10-GM F32.1)
Episod depresiv major (fără simptome psihotice) (ICD-10-GM F32.2)
Episod depresiv major (cu simptome psihotice) (ICD-10-GM F32.3)
Alte episoade depresive (atipice depresiune) (ICD-10-GM F32.8)
Episod depresiv, nespecificat (ICD-10-GM F32.9)

Pentru a fi diagnosticat cu tulburare bipolară, trebuie să fi apărut cel puțin două episoade afective distincte. Dintre acestea, cel puțin un episod trebuie să fie un episod maniacal, hipomaniacal sau mixt. Tulburarea bipolară poate fi diferențiată în funcție de durata, frecvența și intensitatea fiecărui episod în:

  • Tulburare bipolară I (BD-I) - Această formă are cel puțin un episod maniacal în plus față de depresiune; faza maniacală durează cel puțin 14 zile și este foarte pronunțată.
  • Tulburare bipolară-II (BD-II) - Această formă se caracterizează prin episoade depresive și cel puțin un episod maniacal, care în majoritatea cazurilor este destul de slab (hipomanie).

Mai mult, există cursuri subsindromale și ciclotimie (ICD-10 F 34.0). Raportul de sex: bărbații și femeile sunt la fel de afectați. Vârful de frecvență: Boala începe de obicei în adolescență (perioada de viață între târziu copilărie și la vârsta adultă) sau la vârsta adultă timpurie, adică între 15 și 30 de ani. Primele simptome apar înainte de vârsta de 18 ani. Prevalența vieții (frecvența bolii de-a lungul vieții) este de 3-5%. Prevalența pentru tulburarea bipolară I este de 0.5-2% și pentru tulburarea bipolară II 0.2-5% (în Germania). Curs și prognostic: Cursul variază foarte mult de la individ la individ. Adesea fazele maniacale durează ceva mai scurt decât fazele depresive. Pot exista chiar și câțiva ani de timp fără simptome între faze. Cu toate acestea, cu fiecare episod de boală, durata intervalelor fără boală scade. De obicei, trec mulți ani înainte de a se pune diagnosticul final. Tulburările bipolare sunt predispuse la recidive (reapariția bolii). Aproximativ 10% dintre cei afectați suferă mai mult de zece episoade în viața lor. Așa-numitul ciclu rapid, în care există o schimbare rapidă între fazele depresive și maniacale (≥ 4 episoade afective în 12 luni), afectează până la 20% dintre pacienți. Un studiu a arătat că pacienții cu tulburare bipolară erau eutimici (dispoziție echilibrată) doar jumătate din timp. Pacienții cu BD-I și BD-II au diferit puțin în tendința lor spre stări depresive. Tulburarea este asociată cu o suiciditate crescută (risc de sinucidere). Pacienții cu tulburare bipolară mor în medie cu 9-20 de ani de viață mai devreme. Comorbidități (tulburări concomitente): datele de urmărire pe 10 ani arată o asociere semnificativă statistic între canabis utilizarea și debutul tulburării bipolare. Se știe că același lucru este adevărat pentru dăunător alcool utilizaţi.