Ce este sistemul renină-angiotensină-aldosteron?
Sistemul renină-angiotensină-aldosteron (RAAS, numit adesea impropriu sistem RAAS) controlează echilibrul hidric și electrolitic al organismului nostru și are astfel un efect decisiv asupra tensiunii arteriale:
Deoarece funcționarea sistemului nostru circulator depinde de reglarea precisă a volumului sanguin, sunt necesare mecanisme care să echilibreze volumul de lichid din interiorul și din exteriorul vaselor de sânge (intra și extravascular) pe termen scurt. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron participă în mod critic la controlul volumului sanguin prin reglarea echilibrului fluidelor și electroliților.
Care este funcția sistemului renină-angiotensină-aldosteron?
Când există o lipsă de volum în organism (de exemplu, din cauza pierderii severe de sânge), fluxul de sânge către arterele renale este redus și presiunea care predomină în acestea scade. Ca răspuns, anumite celule renale (celule juxtaglomerulare) secretă renina ca parte a sistemului renină-angiotensină-aldosteron. Această enzimă de scindare a proteinelor transformă proteina din sânge (proteina plasmatică) angiotensinogenul, care provine din ficat, în precursorul hormonului angiotensină I.
Angiotensina II determină contracția vaselor (vasoconstricție), ceea ce crește tensiunea arterială. Stimulează eliberarea hormonului aldosteron din glanda suprarenală. Acest lucru face ca rinichii să rețină mai mult sodiu și apă în organism (în loc să le excrete prin urină). Aceasta crește conținutul de sodiu și volumul sângelui, ceea ce crește și tensiunea arterială.
În plus, angiotensina II favorizează senzația de sete (aportul de lichide crește volumul sângelui și, prin urmare, tensiunea arterială), apetitul de sare și eliberarea de ADH (hormon antidiuretic, vasopresină) din glanda pituitară. Acest hormon inhibă excreția de apă prin rinichi (diureză) – tensiunea arterială crește.
Lipsa de sodiu în organism declanșează, de asemenea, eliberarea de renină și, prin urmare, activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron (RAAS).
Unde este localizat sistemul renină-angiotensină-aldosteron?
Ce probleme poate cauza sistemul renină-angiotensină-aldosteron?
Medicamentele pot fi folosite pentru a interveni în sistemul renină-angiotensină-aldosteron și astfel influențează reglarea tensiunii arteriale. De exemplu, beta-blocantele sau inhibitorii ECA sunt administrați pentru a trata hipertensiunea arterială. Beta-blocantele inhibă eliberarea de renină, în timp ce inhibitorii ECA blochează ECA și astfel formarea angiotensinei II. În ambele cazuri, aceasta duce la o scădere a tensiunii arteriale.
Exista si medicamente care inhiba actiunea aldosteronului (antagonisti de aldosteron precum spironolactona). Sunt utilizate în principal ca diuretice, de exemplu în insuficiența cardiacă.
În așa-numitul sindrom Conn (hiperaldosteronism primar), sunt secretate cantități excesive de aldosteron. Cauza este o boală a cortexului suprarenal (cum ar fi o tumoare).
În hiperaldosteronismul secundar, organismul secretă și prea mult aldosteron. Motivul este de obicei activarea excesivă a sistemului renină-angiotensină-aldosteron, de exemplu din cauza bolii renale (cum ar fi îngustarea arterelor renale = stenoza arterei renale).
