Palpitații cardiace: cauze, tratament

Prezentare scurta

Cauze: Emoții puternice, cum ar fi excitare sau anxietate, efort fizic, boli de inimă, hipertensiune arterială, hipertiroidism, fluctuații hormonale, șoc, embolie pulmonară, otrăvire, medicamente, droguri, nicotină, cofeină, alcool
Tratament: În funcție de cauza subiacentă, exerciții de relaxare, medicamente (sedative, medicamente pentru inimă), ablație cu cateter, cardioversie.
Când să vezi un medic? În caz de palpitații prelungite sau recurente. În caz de dispnee suplimentară, apăsare în piept sau durere, alertați medicul de urgență!
Diagnostic: antecedente medicale, examen fizic, ECG, ECG de lungă durată, eventual ecografie cardiacă.
Prevenire: Folosiți tehnici de relaxare dacă aveți o tendință cunoscută la palpitații; evitați alcoolul, nicotina și cofeina.

Care sunt cauzele posibile ale palpitațiilor?

Palpitațiile pot avea cauze diferite. Adesea, palpitațiile sunt inofensive și temporare, cum ar fi în timpul emoției, stresului sau efortului fizic. Uneori, însă, există o boală în spate. Atunci cauza se află în inimă, alt organ sau influențe externe.

Cauze inofensive ale palpitațiilor

Cauze psihologice ale palpitațiilor

În unele cazuri, cauzele psihologice declanșează și simptome fizice, cum ar fi palpitațiile. Medicii vorbesc despre cauze psihosomatice. Acestea pot fi, de exemplu, stres persistent sau tulburări de anxietate și panică.

Inima ca cauză a tahicardiei

Principala cauză a tahicardiei este inima însăși. Pentru a înțelege, iată o scurtă privire asupra modului în care funcționează mușchiul vital: celulele musculare ale inimii specializate generează impulsuri electrice (excitații). Acestea călătoresc de-a lungul căilor de conducere în inimă și declanșează o contracție musculară - bătăile inimii.

Rolul principal este jucat de așa-numitul nod sinusal din atriul drept al inimii cu o frecvență de 60 până la 80 de excitații pe minut (la adulți). Dacă acest sistem de conducere a excitației este perturbat, de exemplu de fluxul sanguin redus, căi de conducere suplimentare sau defecțiuni ale nodului sinusal, apar adesea palpitații ale inimii.

Cele mai importante cauze ale tahicardiei legate de inimă (cardiace) sunt:

Boala coronariană (CHD): Aceasta se referă la tulburările circulatorii ale inimii cauzate de îngustarea arterelor coronare ca urmare a arteriosclerozei. În unele cazuri, acestea duc la aritmii cardiace (cum ar fi tahicardia) și atacuri de cord.

Flutter ventricular/fibrilație ventriculară: Aici camerele inimii se contractă foarte rapid (între 200 și 800 de ori pe minut). Ca urmare, sângele nu mai ajunge în sistemul circulator – consecințele sunt inconștiența, stopul respirator și circulator. Există un pericol acut pentru viață!

Tahicardie sinusală: Aici, nodul sinusal funcționează cu o rată accelerată de peste 100 de excitații pe minut. Această formă de palpitații este adesea observată în anxietate, atacuri de panică sau febră.

Tahicardie de reintrare a nodului AV: în timpul reintrarii, excitațiile circulare se răspândesc între camerele inimii și atrii, accelerând pulsul. Palpitațiile bruște ale inimii care dispar de la sine sunt tipice.

Tahicardie ventriculară: Impulsurile suplimentare din ventricule fac ca inima să bată mai repede și mai ineficient. Consecința periculoasă poate fi fibrilația ventriculară.

Sindromul Wolff-Parkinson-White (sindrom WPW): Persoanele afectate au o conducere suplimentară între atriu și ventricul încă de la naștere. Acest lucru duce adesea la palpitații bruște și chiar la inconștiență.

Hipertensiune arterială: Hipertensiunea arterială declanșează uneori o frecvență ridicată a pulsului.

Alte cauze ale palpitațiilor

În unele circumstanțe, cauza palpitațiilor sunt alte afecțiuni medicale. Exemplele includ:

Hipertiroidism (glanda tiroidă hiperactivă)
Fluctuațiile hormonale în timpul menopauzei
Șoc după rănire cu pierderi mari de sânge
Anemie (anemie a sângelui)
Embolism pulmonar

Influențe externe care pot declanșa palpitații

Pe lângă cauzele inofensive și legate de inimă, influențele externe pot declanșa și palpitații.

Otrăvire
Anumite medicamente, cum ar fi stimulente (stimulente)
medicamente
Alcool
Nicotină
cafeină

Ce să faci pentru palpitații?

Tratamentul adecvat pentru palpitații depinde de cauză.

Ce poți face singur

Următoarele sfaturi pot ajuta la oprirea sau cel puțin la calmarea inimii de cursă sau de năvală:

Masajul gâtului: Acolo unde simți pulsul pe gât este locul unde se află nervul carotidian. Sesizează presiunea în arterele carotide și controlează tensiunea arterială. Masați ușor această zonă cu degetele arătător și mijlociu. Acest lucru poate încetini bătăile inimii. Atentie insa: de obicei scade putin si tensiunea arteriala, asa ca cel mai bine este sa folositi aceasta tehnica doar atunci cand stai intins sau asezat.

Manevra Valsalva: Aici vă țineți nasul și încercați să expirați ușor cu gura închisă. Aceasta crește presiunea în piept și încetinește bătăile inimii.

Evitați alcoolul, cafeaua și țigările: Dacă suferiți mai des de palpitații, este mai bine să evitați substanțele care cresc ritmul cardiac și tensiunea arterială. Acestea includ alcoolul, cofeina și nicotina.

Reduceți stresul: principala cauză a palpitațiilor este stresul. Încetinește-ți rutina zilnică și folosește tehnici de relaxare. Acestea includ relaxarea musculară progresivă, antrenamentul autogen sau yoga, de exemplu.

Remediile la domiciliu au limitele lor. Consultați un medic dacă simptomele nu se ameliorează sau chiar se agravează!

Tratament de către medic

Odată ce s-a stabilit ce cauzează palpitațiile, medicul va iniția tratamentul adecvat. Dacă medicul stabilește o cauză organică a simptomelor, primul pas este tratarea bolii de bază. Acesta poate fi, de exemplu, tratamentul hipertiroidismului sau al bolilor de inimă.

Medicament

Medicamentele ajută adesea împotriva palpitațiilor. De exemplu, în cazul fibrilației atriale, medicul prescrie medicamente antiaritmice (antiaritmice precum adenozina). Ele ajută la restabilirea ritmului cardiac la normal. În cele mai multe cazuri, el sau ea prescrie și anticoagulante pentru a contracara riscul crescut de accident vascular cerebral asociat cu fibrilația atrială.

Alte opțiuni de tratament pentru tahicardie includ beta-blocante sau antagonişti de calciu. Acestea scad ritmul cardiac și astfel încetinesc bătăile inimii.

Dacă factorii psihologici precum stresul sau anxietatea declanșează palpitațiile, sedativele precum benzodiazepinele ajută în cazurile mai severe.

Alte opțiuni de tratament pentru palpitații

În sindromul WPW, de exemplu, uneori este necesară eliminarea căii de conducere supranumerară (ablația cu cateter).

Dacă tahicardia se datorează unei fibrilații ventriculare care pune viața în pericol, se încearcă oprirea ei cât mai repede posibil cu ajutorul șocurilor electrice (electrocardioversie).

În unele cazuri, poate fi recomandabilă utilizarea chirurgicală a unui defibrilator automat.

Cum se simt palpitațiile?

La adulții sănătoși, inima bate în mod normal între 60 și 80 de ori pe minut în repaus. În cazul palpitațiilor (tahicardie), inima bate de peste 100 de ori pe minut la adulți – fără un efort fizic, cum ar fi sportul sau munca fizică sau o reacție emoțională, cum ar fi bucuria, frica sau entuziasmul ca declanșator (în aceste cazuri, un puls accelerat este normal).

În ce moment vorbim de palpitații?

Cât de repede bate inima în mod normal depinde și de vârstă. Copiii, de exemplu, au de obicei un puls mai mare decât adulții. Prin urmare, de obicei, nu există motive de îngrijorare la copiii mici cu o frecvență cardiacă de 100 de bătăi pe minut.

Frecvența cardiacă normală (pe minut) în repaus sunt:

Pentru sugari/nou-născuți: 120 până la 140 de bătăi.
Pentru copii și adolescenți: 80 până la 100 de bătăi
Pentru adulți: 60 până la 80 de bătăi
Persoanele în vârstă au adesea o frecvență cardiacă puțin mai mare din nou

Dacă ritmul cardiac este mai mare decât normal, medicii o numesc tahicardie. Peste 150 de bătăi ale inimii pe minut, adulții au tahicardie marcată. Palpitațiile crescute asociate cu tahicardia pot fi adesea simțite până în gât. Cei afectați își percep în mod clar bătăile inimii, pe care medicii le numesc palpitații.

Palpitațiile nu sunt neapărat periculoase. Palpitațiile benigne, cunoscute colocvial sub numele de palpitații cardiace, apar de obicei ca efect secundar al tulburărilor inofensive. Un exemplu este așa-numita tahicardie de reintrare a nodului AV, în care propagarea excitației între camerele inimii și atrii este perturbată.

Tahicardia benignă apare întotdeauna brusc și la fel de neașteptat dispare de la sine. Acestea sunt, de exemplu, palpitațiile bruște ale inimii în repaus. În acest context, tahicardia apare și după trezire sau tahicardia în timpul adormii.

Poate fi recunoscut și după următoarele semne, de exemplu:

Simptomele apar de obicei în repaus sau la ceva timp după efort fizic. Palpitațiile inimii în timpul culcatului sunt posibile.

Amețelile, presiunea asupra pieptului sau greața însoțesc uneori inima accelerată.

În general, dacă inima este sănătoasă, poate face față bine palpitațiilor bruște, benigne.

Cu toate acestea, este indicat să aveți chiar și palpitațiile benigne clarificate de un medic pentru a exclude cauze mai grave și pentru a evita problemele din viața de zi cu zi. La urma urmei, capacitatea de a lucra și de a conduce este limitată în timpul unui atac. În unele cazuri, poate apărea chiar și leșin.

Tahicardia poate apărea în timpul meselor sau după masă, tahicardia noaptea este la fel de posibil ca și tahicardia la cel mai mic efort sau după consumul de alcool. Factorul decisiv nu este neapărat momentul când apar palpitațiile, ci cât de des se întâmplă, dacă este posibilă calmarea rapidă a palpitațiilor și dacă există simptome însoțitoare. Dacă aveți îndoieli, cereți unui medic să clarifice în special palpitațiile cardiace recurente.

Forme de palpitații

În funcție de locul în care provin palpitațiile, se face o distincție între:

Tahicardie ventriculară: Acesta este momentul în care pulsul accelerat apare în ventriculul inimii. Aceasta este forma periculoasă de tahicardie, deoarece poate duce la fibrilație ventriculară care pune viața în pericol.

Când să vezi un doctor?

În principiu, este indicat să aveți întotdeauna palpitațiile recurente sau constante – chiar dacă dispar de la sine – examinate de un medic. Doar un medic poate identifica corect cauzele și poate iniția pașii adecvati de tratament.

În următoarele cazuri, sunați imediat un medic de urgență dacă aveți palpitații:

Tahicardia nu dispare de la sine, iar acțiuni precum presiunea asupra arterei carotide nu ajută.
Dificultăți de respirație, dificultăți de respirație și senzație de senzație în piept însoțesc tahicardia.
Se adaugă dureri severe în piept, anxietate și dificultăți de respirație.
Apar inconștiența și chiar stopul circulator.

Diagnostic

Medicul va discuta mai întâi cu dumneavoastră pentru a obține informații importante despre istoricul dumneavoastră medical (anamneză). Pentru a face acest lucru, el pune următoarele întrebări, de exemplu:

Când au apărut palpitațiile pentru prima dată și când au apărut ultima dată?
Palpitațiile apar exclusiv în situații care implică stres, anxietate sau efort fizic, de exemplu?
Cât de des suferi de palpitații?
Palpitațiile apar brusc sau treptat? Și cum dispare?
Care este pulsul în acest timp? Inima bate regulat în timpul palpitațiilor? Cât durează o criză?
Ați rămas vreodată inconștient în timpul unei convulsii?
Vă gestionați singur tahicardia (de exemplu, cu medicamente sau propriile acțiuni)?
Există cazuri de tahicardie în familia dumneavoastră?
Aveți simptome suplimentare, cum ar fi dificultăți de respirație sau o senzație de presiune în piept?

Acesta este urmat de un examen fizic, în timpul căruia medicul vă va asculta și inima. Se pot lua în considerare și alte metode de examinare, de exemplu:

ECG pe termen lung: Spre deosebire de instantaneul ECG clasic, ECG pe termen lung înregistrează activitatea inimii în mod continuu timp de 24 de ore. Acest lucru permite detectarea sigură a neregulilor.
Ecografia cardiacă (ecocardiografie): Această examinare se efectuează din exterior prin piele sau din interior prin esofag. Acesta oferă informații despre funcția și forma valvelor cardiace, precum și despre dimensiunea inimii.

Prevenirea

Dacă știți deja că sunteți predispus la palpitații benigne bruște (și ați avut deja cauza exactă clarificată de un medic), este posibil să puteți preveni atacurile evitând stresul și integrând tehnici de relaxare în rutina zilnică. De asemenea, este benefic să evitați alcoolul, nicotina sau cofeina pentru a preveni atacurile de palpitații.