Logopedie: Domenii de aplicare și exerciții

Ce este logopedia?

Comunicarea este o parte importantă a vieții. Capacitatea de a comunica clar și înțeles cu ceilalți permite participarea activă în aproape toate domeniile vieții – fie la locul de muncă, fie în mediul social și familial. Dacă înțelegerea vorbirii, articularea, fonația sau altele asemenea sunt afectate, acest lucru îi încetinește pe cei afectați – adesea, pe lângă relațiile sociale, perspectivele profesionale, iar în cazul copiilor, perspectivele școlare au de suferit.

Terapia logopedică are ca scop restabilirea capacității de a comunica sau de a o dezvolta în primul rând. Examinează și tratează tulburările de vorbire, voce și limbaj. Tulburările de deglutiție fac și ele parte din domeniu, deoarece pot avea un impact negativ asupra capacității de a vorbi.

Accentul este pus pe terapia unor astfel de deficiențe de către logopezi instruiți. Diagnosticul și prescrierea sunt făcute de către medic. De obicei medicii de familie, pneumologii (specialistii pulmonari), specialistii ORL si pediatrii prescriu logopedie.

Când se efectuează terapia logopedică?

Grupul țintă al măsurilor de logopedie este atât adulții, cât și copiii. Domeniile de aplicare includ, de exemplu:

  • Disfagia (tulburări de supt, hrănire, alimentație și înghițire) la sugari și copii mici
  • Disfagia (tulburări de deglutiție) la adulți, de exemplu în boli neurologice și geriatrice sau ca urmare a bolilor tumorale.
  • Tulburări de dezvoltare a vorbirii la copii
  • Mutism („frica de a vorbi”)
  • Dislalie (malformație fonetică)
  • Tulburări de procesare auditivă și de percepție
  • Bâlbâială și poluare
  • Tulburări de voce
  • Tulburări de vorbire și limbaj (afazii) în contextul bolilor neurologice sau geriatrice, precum accidentele vasculare cerebrale, scleroza multiplă, boala Parkinson, scleroza laterală amiotrofică (ALS), demența, precum și la persoanele cu deficiențe de auz și surde.

Terapie logopedică pentru copii

La unii copii, dezvoltarea limbajului este întârziată din mai multe motive. Dar în ce moment este indicată terapia logopedică? Experții recomandă o examinare logopedică dacă, la vârsta de patru ani, copilul este încă semnificativ în urmă față de semeni în ceea ce privește limbajul. Tulburările de dezvoltare pot afecta următoarele zone:

  • Pronunție (de exemplu, șchiopăt sau folosirea consecventă a literelor incorecte, cum ar fi Tasper în loc de Kasper)
  • vocabular (vocabular individual redus semnificativ)
  • gramatică (de exemplu, ordinea incorectă a propozițiilor pentru cuvintele din activitate: „Rita a plecat”)
  • utilizarea limbajului
  • înțelegerea vorbirii
  • fluxul de vorbire (de exemplu bâlbâiala și precursorii acestora)

Ce faci în logopedie?

Terapia logopedică se bazează pe trei proceduri principale: Terapia logopedică, terapia limbajului și terapia vocală. În funcție de plângerea de bază, medicul prescrie una dintre formele de terapie sau o combinație a acestora. Inițial, aceasta este o rețetă inițială, care poate fi urmată de rețete ulterioare, după cum este necesar.

Baza pentru aceasta este un diagnostic cuprinzător. Pe baza acesteia, se determină cea mai potrivită formă de terapie. Procedurile de diagnostic logopedic includ, de exemplu:

  • Audiograma sonoră (curba de auz) pentru a măsura capacitatea auditivă individuală
  • Constatări stroboscopice
  • Starea vocii
  • Proceduri de imagistică
  • Măsurarea câmpului vocal
  • Examene endoscopice și neurologice
  • Analiza vorbirii
  • Testul de afazie de la Aachen (AAT)
  • Analize de vorbire și limbaj

terapia de vorbire

Terapia logopedică se preocupă de eliminarea problemelor în dezvoltarea vorbirii, utilizarea limbajului și înțelegerea. Aceasta include, de exemplu, vocabularul limitat, incapacitatea de a vorbi în propoziții coerente sau de a înțelege sensul textelor și al limbajului. La copii, scopul este de obicei corectarea tulburărilor în dezvoltarea limbajului. Tratamentul dislexiei (discalculiei) aparține și el acestui domeniu.

Conform catalogului de remedii, măsurile de logopedie vizează în primul rând următoarele:

  • Iniţierea enunţurilor lingvistice
  • Formarea și păstrarea limbii vorbite pentru comunicarea lingvistică
  • Îmbunătățirea articulației sau crearea de posibilități de comunicare non-verbală
  • Normalizarea sau îmbunătățirea capacității de percepție auditivă
  • Stabilirea strategiilor de comunicare
  • Normalizarea sunetului vorbirii
  • Eliminarea disfuncțiilor laringelui și a mușchilor limbii
  • Îmbunătățirea și menținerea procesului de deglutiție

terapia de vorbire

Logopedia tratează problemele de articulare, adică dificultățile de pronunție corectă și formarea sunetului.

Catalogul de remedii prevede măsuri logopedice pentru inițiere și promovare țintită:

  • articulare
  • viteza vorbirii
  • performanța coordonativă
  • @ regiunile motorii și senzoriale de vorbire ale aparatului de vorbire, respirație, voce și înghițire.

Terapie logopedică: Terapie vocală

Terapia vocală are ca scop întărirea vocii și rezolvarea plângerilor vocale, cum ar fi răgușeala sau curățarea compulsivă a gâtului.

Conform catalogului de remedii, aplicațiile terapiei vocale vizează reglementarea:

  • Respiraţie
  • fonație (formarea sunetului și a vocii)
  • @ articulare
  • procesele de deglutitie

Terapia manuală a vocii conform lui Münch folosește elemente de osteopatie și fizioterapie și le combină cu exerciții active ale pacientului. Scopul este normalizarea stării de tensiune a mușchilor responsabili de voce, respirație și deglutiție.

Logopedie: exerciții

În practica logopedică, sunt în program o varietate de exerciții de vorbire și limbaj, precum și unități de antrenament motor. Pe baza diagnosticului, logopedul alcătuiește un plan individual de terapie și exerciții. De exemplu, cei afectați antrenează pronunția corectă a vocalelor, consoanelor și silabelor prin exerciții de bâzâit.

Gimnastica orală poate ajuta la slăbirea instrumentelor de vorbire și la utilizarea lor mai conștient. Exercițiile de înghițire și respirație, precum și lectura cu voce tare ajută persoana afectată să vorbească clar și înțeles. Alte exerciții se concentrează pe creșterea capacității de a percepe și de a se concentra.

Cu toate acestea, multe exerciții de logopedie nu sunt disponibile numai în practicile de logopedie: exercițiile la domiciliu completează antrenamentul și întăresc efectiv ceea ce a fost învățat.

Exemplu: Exercițiu de disartrie pentru acasă

  • Însumând: Una după alta, fredonați vocalele a, e, i, o și u tare și îndelungat. Repetați de 10 ori pe vocală, exersați de trei ori pe zi.
  • Înalt și scăzut: rostiți fiecare vocală o dată cu o voce foarte joasă, apoi cu o voce foarte înaltă.
  • Practică direcționată: notează cuvintele care sunt deosebit de dificil de pronunțat și exersează-le în mod deosebit intens.

Puteți găsi alte exemple și sugestii în diferite cărți pe acest subiect. Internetul oferă și numeroase exerciții practice pentru descărcare. Dacă doriți să aveți unitățile de antrenament mereu și oriunde la îndemână, vă recomandăm să utilizați o aplicație de terapie logopedică. Ușor de utilizat și ușor de înțeles, exercițiile logopedice pot fi ușor integrate în viața de zi cu zi.

Pentru copii, există materiale speciale sub formă de carte, aplicație sau material de exerciții online. Acest lucru permite ca terapia logopedică să fie continuată într-un mod ludic acasă și în mișcare.

Exemplu: exerciții motorii orale adaptate copiilor pentru acasă

  • Exerciții pentru buze: barbotați în cadă cu sau fără paie, suflați animale de cauciuc, suflați cu vele din hârtie sau dopuri, mâncați bețișoare de sare fără mâini.
  • Exercițiu pentru limba: linge resturile de mâncare de pe buze.

Care sunt riscurile terapiei logopedice?

Nu există riscuri specifice asociate cu terapia logopedică. Dacă tratamentul este început devreme, există șanse mari de a reduce semnificativ tulburările de vorbire sau limbaj.

De ce trebuie să am grijă după logopedie?