Prezentare scurta:
- Ce este anemia hemolitică? Anemia cauzată de distrugerea sau defalcarea prematură a globulelor roșii (eritrocite).
- Evoluția bolii și prognosticul: Cursul și prognosticul depind de cauza de bază.
- Simptome: paloare, slăbiciune, probleme circulatorii până la leșin, cefalee, dureri abdominale, dureri de spate, îngălbenirea pielii și a mucoaselor (icter), mărirea splinei (splenomegalie).
- Cauze: Boli congenitale sau dobândite, medicamente, medicamente.
- Tratament: Glucocorticoizi (cortizon), imunosupresoare (medicamente care scad raspunsul imun), transplant de maduva osoasa, indepartarea splinei, administrare de acid folic si fier.
- Prevenire: nu sunt posibile măsuri preventive specifice.
Ce este anemia hemolitică?
În anemia hemolitică, acest ciclu este scurtat: celulele roșii din sânge sunt defalcate prematur (în medie după aproximativ 30 de zile), iar formarea nouă în măduva osoasă rămâne în urmă. În general, există prea puține globule roșii în sânge și produsele de degradare ale celulelor sanguine sunt depuse în organism. Semnele tipice ale anemiei hemolitice sunt paloare, oboseală, amețeli, probleme circulatorii, îngălbenirea pielii și mărirea splinei.
În plus, medicii disting dacă cauza hemolizei se află în celulele roșii din sânge (anemie corporală) sau în afara celulelor sanguine (anemie extracorpusculară).
Ce este hemoliza?
Degradarea regulată a eritrocitelor vechi este efectuată de așa-numitele fagocite (macrofage) în splină și, într-o măsură mai mică, în ficat. Ele dizolvă învelișul globulelor roșii și le descompun. Macrofagele se găsesc în diferite țesuturi; medicii se referă la ele ca un întreg drept „sistemul reticuloendotelial”.
În anemia hemolitică, mai multe celule roșii din sânge se descompun decât de obicei și, în același timp, măduva osoasă rămâne în urmă în formarea de noi celule. Rezultatul este că există prea puține eritrocite în total.
Ce este anemia?
Anemia (anemie) este atunci când numărul de globule roșii (și, prin urmare, și hemoglobina pigmentului roșu din sânge) este sub valoarea de referință specifică vârstei și sexului.
Cursul bolii și al prognosticului
Atât evoluția, cât și prognosticul anemiilor hemolitice depind de cauza de bază.
În orice caz, este important să faceți controale regulate. În cazul hemolizei cronice, medicul examinează îndeaproape sângele.
Care sunt simptomele anemiei hemolitice?
Există diferite cauze ale anemiei hemolitice. Ce simptome apar depinde de declanșatorul special al bolii.
Următoarele simptome indică anemie hemolitică:
- Paloare
- Oboseală
- Performanță redusă
- Tensiune arterială scăzută (hipotensiune arterială)
- Ameţeală
- Durere de cap
- Sună în urechi
- Probleme circulatorii până la leșin
- Palpitatii ale inimii
- Dificultăți de respirație
- Îngălbenirea membranelor mucoase și a pielii (icter): rezultă din defalcarea pigmentului roșu din sânge (hemoglobina) conținut în celulele roșii din sânge. Culoarea gălbuie este cauzată de bilirubină, produsul de degradare al hemoglobinei.
Posibile complicații ale anemiei hemolitice
Criza hemolitică: O criză hemolitică apare atunci când un număr mare de globule roșii se dizolvă într-o perioadă scurtă de timp. Asemenea crize sunt posibile, de exemplu, în favism, anemia secerată și transfuzii de sânge. Semnele unei crize hemolitice sunt:
- Febră
- Frisoane
- Slăbiciune
- Probleme circulatorii până la șoc
- Durere abdominală
- Dureri de spate
- Durere de cap
- Urina roșie sau roșie-maro (când hemoglobina este excretată prin urină)
O criză hemolitică este o urgență medicală. Sună la 911 la primul semn!
Litiază biliară: Ca urmare a anemiei hemolitice cronice, la unii pacienți se formează calculi biliari. Se formează deoarece bilirubina crescută este produsă atunci când pigmentul roșu din sânge (hemoglobina) este descompus. Se acumulează în vezica biliară și formează așa-numitele „pietre pigmentare” la unii pacienți.
Deficit de fier: Dacă se pierd prea multe globule roșii, deficitul de fier apare pe termen lung. Acest lucru se datorează faptului că fierul este o componentă a hemoglobinei pigmentului roșu din sânge.
Cauză și factori de risc
Anemia hemolitică corpusculară
- Tulburare congenitală a membranei celulare: anemie celulară sferocitară (sferocitoză ereditară)
- Tulburarea membranei celulare dobândite: hemoglobinurie paroxistică nocturnă
- Tulburări ale metabolismului eritrocitar: favism (deficit de glucoză-6-fosfat dehidrogenază)
- Hemoglobinopatie: siclemie, talasemie
Anemii hemolitice extracorpusculare.
Cauzele posibile sunt:
- Medicamente: Unii agenți precum chinina și meflochina (antimalaricele), penicilina, antibioticele precum metronidazolul, medicamentele psihotrope precum bupropionul sau analgezicele (AINS) precum ibuprofenul pot declanșa anemie hemolitică.
- Infecții: În unele cazuri, infecțiile provoacă anemie hemolitică. Agentii patogeni comuni includ Clostridium perfringens, Streptococcus, Meningococcus, Plasmodia, Bartonella, virusul Epstein-Barr si Mycoplasma.
- Leziuni mecanice ale eritrocitelor: aici celulele roșii din sânge sunt deteriorate și distruse de obstrucțiile mecanice din fluxul sanguin (de exemplu, valvele cardiace artificiale).
- Otrăvuri (toxine): Otrăvirea cu plumb sau cupru determină descompunerea crescută a globulelor roșii.
- Droguri: medicamentele precum ecstasy sau cocaina pot declanșa anemie hemolitică.
Examinare și diagnosticare
Istoricul medical
În consultația inițială, medicul întreabă despre simptomele actuale și întreabă de cât timp sunt prezente. Dacă se suspectează anemie hemolitică pe baza rezultatelor sângelui, medicul întreabă despre alte anomalii. Acestea includ:
- Istoric familial: există cazuri de anemie hemolitică (cum ar fi talasemie, anemia falciformă sau favism) în familie?
- Există febră sau alte afecțiuni medicale?
- Pacientul ia medicamente? Dacă da, care?
Test de sange
Dacă nu există rezultate de sânge curente, medicul prelege sânge de la pacient și acordă o atenție deosebită următoarelor valori:
- Scăderea numărului de globule roșii (eritrocite) și a pigmentului roșu din sânge (hemoglobină)
- Număr crescut de reticulocite (reticulocitoză, celule precursoare ale globulelor roșii din măduva osoasă)
- Haptoglobină scăzută (proteina de transport pentru hemoglobina pigmentului roșu din sânge)
- Bilirubină crescută (pigment biliar, semn de degradare crescută a hemoglobinei)
- Acid folic sau deficit de fier
Frotiu de sânge
Pentru un frotiu de sânge, medicul răspândește o picătură de sânge pe o lamă de sticlă și examinează celulele sanguine individuale la microscop pentru modificări. Anumite modificări ale formei globulelor roșii oferă indicii asupra unor boli specifice care provoacă anemie hemolitică. De exemplu, în anemia sferocitară, celulele roșii sunt sferice în loc de plate.
Examinarea urinei
Testul Coombs
Testul Coombs este un test de sânge pentru detectarea anticorpilor împotriva globulelor roșii. Cu aceasta, medicul examinează dacă în sângele pacientului sunt prezenți anticorpi împotriva globulelor roșii.
Examinarea cu ultrasunete
O examinare cu ultrasunete a abdomenului va dezvălui dacă splina și/sau ficatul sunt mărite.
Tratament
Glucocorticoizi și imunosupresoare: Glucocorticoizii (cortizon) și imunosupresoare (medicamente care suprimă o reacție excesivă a sistemului de apărare al organismului) ajută în anemiile hemolitice autoimune.
Evitarea declanșării medicamentelor: Dacă cauza anemiei hemolitice constă într-un anumit ingredient activ, medicul va schimba medicamentul și, dacă este necesar, va trece la un alt preparat, echivalent.
Transplant de măduvă osoasă: Un tratament pentru anemie falciforme și talasemie este posibil cu un transplant de măduvă osoasă. În această procedură, măduva osoasă de la un donator sănătos este transferată pacientului.
Protecția împotriva frigului: În anemia hemolitică cronică autoimună de tip rece, cea mai importantă măsură este protejarea persoanelor afectate de frig.
