Prezentare scurta
- Cursul bolii și prognostic: în funcție de localizare și amploare, potențial amenințător de viață, posibile sechele, cum ar fi tulburări de mișcare, tulburări cognitive, paralizie, prognostic mai bun cu hemoragie mică și terapie precoce
- Examinare și diagnostic: Dacă este necesar, antecedente, istoric familial, istoric de accident, proceduri imagistice, tomografie computerizată (CT), imagistică prin rezonanță magnetică (RMN), imagistică vasculară cu mediu de contrast cu raze X (angiografie)
- Simptome: dureri de cap severă bruscă, greață, vărsături, pierderea conștienței, comă.
- Tratament: Opriți sângerarea prin intervenții chirurgicale, proceduri chirurgicale, cum ar fi tăierea sau înfăşurarea.
- Prevenire: Fără prevenire generală, tratați hipertensiunea arterială, evitați factorii care cresc tensiunea arterială.
Ce este o hemoragie subarahnoidiană?
Într-o hemoragie subarahnoidiană, un vas se rupe între meningele medii (arahnoid) și meningele moi care se află direct deasupra creierului.
În Europa Centrală și SUA, aproximativ șase până la nouă din 100,000 de persoane suferă de un SAB în fiecare an. Hemoragia subarahnoidiană apare de obicei între 30 și 60 de ani, dar vârsta medie este de 50. Femeile sunt afectate puțin mai des decât bărbații.
Care sunt șansele de recuperare după o hemoragie subarahnoidiană?
În general, hemoragia subarahnoidiană poate pune viața în pericol. În general, una din două persoane afectate de SAB moare. Aproximativ jumătate dintre supraviețuitori suferă de efecte tardive ale hemoragiei subarahnoidiene, cum ar fi paralizia, tulburările de coordonare sau tulburările mentale, iar o treime rămâne dependentă de ajutorul extern pentru tot restul vieții.
Tratamentul medical intensiv precoce al hemoragiei subarahnoidiene îmbunătățește șansele de recuperare și prognosticul.
Hemoragia subarahnoidiană se manifestă ca o durere de cap zdrobitoare. Este potențial care pune viața în pericol. Prin urmare, oricine are o durere de cap masivă, bruscă, pe care nu a mai experimentat-o până acum, ar trebui să meargă la camera de urgență a unui spital sau să sune la 911.
Printre altele, medicul întreabă despre membrii familiei cu accidente vasculare cerebrale și hemoragii cerebrale, deoarece hemoragia subarahnoidiană se desfășoară uneori în familii.
Tehnici imagistice
Pentru a diagnostica o hemoragie subarahnoidiană, o scanare CT (tomografie computerizată) a craniului este deosebit de informativă. În așa-numita tomografie computerizată craniană (cCT), medicul recunoaște de obicei hemoragia subarahnoidiană ca o zonă bidimensională, albă, adiacentă suprafeței creierului.
Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) poate fi folosită și pentru a detecta o hemoragie subarahnoidiană în primele câteva zile după eveniment. Dacă CT sau RMN oferă constatări neremarcabile, colectarea de lichid cefalorahidian (LCR) printr-o puncție lombară ajută la diagnostic. O probă sângeroasă indică SAB.
Pentru a identifica sursa sângerării (cum ar fi un anevrism), medicul produce uneori o imagine cu raze X a vaselor (angiografie).
Care este cauza unei hemoragii subarahnoidiene?
Ruptura anevrismului nu este legată de o anumită boală, dar apare adesea în plină sănătate, fără simptome prealabile, adesea chiar și în repaus complet. Uneori, hemoragia subarahnoidiană este precedată de efort fizic, cum ar fi ridicarea greutăților, mișcările intestinale dificile (apasare puternică) sau actul sexual.
Cauza izbucnirii anevrismului este uneori și o creștere bruscă a tensiunii arteriale.
Uneori, nu poate fi găsită nicio cauză pentru hemoragia subarahnoidiană, în ciuda unei căutări intense.
Hemoragia subarahnoidiană: factori de risc
Factorii de risc prevenibili pentru hemoragia subarahnoidiană includ hipertensiunea arterială, fumatul, consumul excesiv de alcool și consumul de cocaină. Factorii de risc care nu pot fi preveniți pentru SAB includ vârsta, antecedentele de SAB, antecedentele familiale de SAB, factori genetici sau modificări vasculare, cum ar fi un anevrism.
Principalele simptome ale hemoragiei subarahnoidiene sunt durerile de cap bruște, severe, neexperimentate până acum, care se răspândesc rapid de la gât sau frunte pe tot capul și, în următoarele ore, și spre spate.
Această așa-numită „durere de cap de anihilare” este adesea însoțită de greață, vărsături, fotofobie și rigiditate a gâtului (meningism). În funcție de amploarea hemoragiei subarahnoidiene, apar tulburări de conștiență până la comă profundă.
Cinci grade de hemoragie subarahnoidiană
Experții împart severitatea unei hemoragii subarahnoidiene în cinci grade (clasificarea Hunt și Hess). Acestea se bazează pe severitatea simptomelor și pot fi legate de scorul din așa-numita Scala de Comă Glasgow (GCS).
- Hunt și Hess gradul I: nu sau doar durere de cap ușoară, posibil rigiditate ușoară a gâtului, scor GCS 15
- Hunt și Hess grad II: durere de cap moderată până la severă, rigiditate a gâtului, fără deficite neurologice, cu excepția tulburărilor nervilor cranieni din cauza presiunii directe a sângelui scurs asupra nervilor cranieni, fără modificare a conștienței, scor GCS 13-14
- Hunt și Hess gradul IV: tulburări severe ale conștienței/somn profund (sopor), hemipareză incompletă moderată până la severă, tulburări ale sistemului autonom (cum ar fi tulburări ale respirației sau reglarea temperaturii), scor GCS 7-12.
- Hunt și Hess gradul V: comă profundă, nicio reacție ușoară a pupilelor, dovezi la examenul neurologic al blocării creierului din cauza presiunii excesive în craniu, scor GCS 3-6
Cum se tratează o hemoragie subarahnoidiană?
Chirurgie pentru eliminarea anevrismului
Dacă un anevrism rupt este cauza hemoragiei subarahnoidiene, acesta este separat de fluxul sanguin cât mai repede posibil. Acest lucru se poate face în două moduri: fie chirurgical de către un neurochirurg (decupare), fie prin intermediul vaselor de sânge de către un neuroradiolog cu experiență (coiling endovascular).
Dacă este prezent vasospasmul sau pacientul se află în stare neurologică proastă, medicii au tendința de a aștepta înainte de operație, altfel există riscul ca vasospasmul să fie exacerbat de procedură.
Înfăşurarea este recomandată atunci când intervenţia chirurgicală cu risc scăzut nu este posibilă. Cu toate acestea, anevrismul nu poate fi eliminat la fel de eficient prin înfăşurare ca prin tăiere. Din acest motiv, toți pacienții care au fost supuși bobinei trebuie monitorizați după câteva luni prin angiografie (imagistică a vaselor cu ajutorul unui mediu de contrast cu raze X).
Spasme vasculare (vasospasme)
„Cap de apă” (hidrocefalie)
O altă posibilă complicație a hemoragiei subarahnoidiene este „hidrocefalia” – o dilatare a ventriculilor cerebrali cauzată de lichidul cefalorahidian acumulat. În unele cazuri, hidrocefalia se retrage spontan. În majoritatea cazurilor, totuși, lichidul cefalorahidian acumulat trebuie drenat în exterior printr-un tub timp de câteva zile.
Cum poate fi prevenită hemoragia subarahnoidiană?
Cea mai frecventă cauză a hemoragiei subarahnoidiene – un anevrism – nu poate fi prevenită în general. Cu toate acestea, anumiți factori de risc pentru SAB pot fi evitați. Acestea includ toate măsurile care contribuie la o tensiune arterială sănătoasă, cum ar fi:
- Nu fumez
- Tratează și controlează hipertensiunea arterială
- Evitarea obezității
- Consum moderat de alcool
- Nu utilizați droguri
