Anxietatea – cauze și terapie

Prezentare scurta

• Ce este frica? Practic, o reacție normală la situații amenințătoare. Anxietatea este patologică atunci când apare fără o cauză anume, devine un însoțitor frecvent/permanent și afectează calitatea vieții.
• Forme de anxietate patologică: tulburare de anxietate generalizată, tulburare de panică, tulburare obsesiv-compulsivă, fobii (cum ar fi claustrofobia, arahnofobia, fobia socială), tulburarea de stres posttraumatic, nevroza cardiacă, ipocondria, anxietatea în schizofrenie și depresie.
• Cauzele anxietății patologice: diverse abordări explicative (psihanalitice, comportamentale și neurobiologice). Factorii care declanșează anxietatea sunt stresul, traumele, consumul de alcool și droguri, anumite medicamente, disfuncția tiroidiană, bolile de inimă și creier.
• Când să vezi un medic? În cazul anxietății excesive, anxietate care devine mai frecventă sau mai severă și nu poate fi depășită de la sine, anxietate fără cauză obiectivă și/sau calitatea vieții redusă sever din cauza anxietății.
• Diagnostic: interviu detaliat, chestionare, eventual examinări ulterioare.
• Terapie: Terapie cognitiv-comportamentală, metode psihologice de profunzime, medicamente.
• Autoajutorare și profilaxie: Metode de relaxare, plante medicinale, stil de viață sănătos cu multă mișcare și dietă sănătoasă.

Anxietate: Descriere

Frica, ca și bucuria, plăcerea și mânia, este una dintre emoțiile umane de bază. Este esențial pentru supraviețuire: cei cărora le este frică acționează deosebit de precaut și atent în situații critice – sau nu se pun în pericol în primul rând. În plus, frica determină organismul să mobilizeze toate rezervele de care are nevoie pentru luptă sau fuga.

Anxietate: simptome

Anxietatea este însoțită de diferite simptome fizice. Acestea includ:

• Palpitații
• puls accelerat
• @ transpirație
• tremor
• dificultăți de respirație
• ameţeală

În cazurile de anxietate severă, pot apărea și dureri în piept, vărsături, diaree, sentimente de anxietate și chiar pierderea conștienței. Cei care suferă se simt de parcă sunt în afara lor sau că își pierd mințile. În timpul atacurilor de panică, pacienții se tem adesea de moarte. Anxietatea generală, la rândul ei, este adesea asociată cu durerea.

Anxietate: Ce este normal, ce este patologic?

Se vorbește de anxietate patologică atunci când anxietatea apare fără un motiv concret sau chiar devine un însoțitor constant. Atunci poate restrânge considerabil calitatea vieții persoanei afectate. Astfel de temeri nu sunt o reacție normală la o amenințare concretă, ci un tablou clinic independent care ar trebui tratat psihoterapeutic.

Forme de tulburări de anxietate

Termenul de tulburare de anxietate se referă la un grup de tulburări mentale în care simptomele de anxietate apar fără amenințare externă. Aceste simptome de anxietate pot fi fizice (inima accelerată, transpirații etc.) și psihologice (gândire catastrofală, comportamente de evitare precum refuzul de a ieși pe ușă etc.). O tulburare de anxietate se poate manifesta sub diferite forme:

Tulburare de anxietate generalizată.

Pentru persoanele cu tulburare de anxietate generalizată, grijile și fricile sunt însoțitoare constante. Adesea, aceste temeri nu au o cauză concretă (ingrijorări difuze, anxietăți și nervozitate generală).

Totuși, ele se pot referi și la amenințări reale (posibilitatea unui accident de mașină sau îmbolnăvire a rudelor apropiate etc.), deși în acest caz simptomele de anxietate sunt exagerate.

Tulburare obsesiv-compulsive

Tulburarea obsesiv-compulsivă este caracterizată prin gânduri și/sau acțiuni obsesive. De exemplu, suferinzii reacţionează încordat şi îngrijorat atunci când sunt împiedicaţi să efectueze anumite ritualuri. Acestea includ, de exemplu, constrângerile de a spăla, număra obiecte sau verifica în mod repetat dacă ferestrele sunt blocate.

Gândurile obsesive pot avea conținut agresiv, ofensator sau înfricoșător, de exemplu.

Fobie

Persoanele cu fobie se tem excesiv de anumite situații sau obiecte. Cu toate acestea, cei mai mulți suferinzi știu că temerile lor sunt de fapt nefondate. Cu toate acestea, stimulii cheie corespunzători declanșează uneori reacții de frică violente.

Astfel de stimuli cheie pot fi anumite situații (călătorie cu avionul, altitudine mare, plimbare cu liftul etc.), fenomene naturale (furtuni, apă deschisă etc.) sau anumite animale (cum ar fi păianjeni, pisici). Uneori, lucrurile asociate cu boli și răni (sânge, injecții etc.) declanșează și o fobie.

Experții disting trei tipuri principale de fobie:

Agorafobie („claustrofobie”).

Pe termen mediu, bolnavii se retrag adesea complet de frică și nu mai părăsesc casele.

Fobie sociala

Persoanele cu fobie socială se tem să fie în centrul atenției, să ajungă într-o situație jenantă sau să eșueze. Prin urmare, ei se retrag din ce în ce mai mult din viața socială.

Fobie specifică

Aici, fobia are un declanșator îngust definit. Este cazul, de exemplu, cu arahnofobia, fobia seringilor, frica de zbor, claustrofobia (frica de spații închise) și frica de înălțime (vertij).

Nu orice fobie trebuie tratată. Dar dacă tulburarea de anxietate îți limitează calitatea vieții, ar trebui să faci terapie.

Tulburare de stres posttraumatic (PTSD).

Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) apare ca urmare a unei experiențe extrem de stresante sau amenințătoare (traumă). Aceasta poate fi, de exemplu, o experiență de război, un dezastru natural, un accident grav, moartea unei rude apropiate, abuz sexual sau alte experiențe de violență.

Așa-numitele flashback-uri sunt tipice PTSD. Acestea sunt fragmente de memorie bruște, extrem de stresante, în care persoana afectată retrăiește experiența traumatizantă din nou și din nou. Flashback-urile sunt declanșate, de exemplu, de sunete, mirosuri sau anumite cuvinte care sunt strâns legate de experiența traumatizantă.

Pentru a evita acești stimuli, mulți oameni traumatizați se retrag. Sunt foarte nervoși și iritabili, suferă de tulburări de somn și de concentrare, dar în același timp par din ce în ce mai lipsiți de emoții.

Tulburarea de panica

Tulburarea de panică este mai frecventă la femei decât la bărbați. Cei afectați au repetate atacuri masive de anxietate cu simptome fizice și psihologice severe. Acestea includ dificultăți de respirație, inimă accelerată, senzație de constrângere în gât sau senzații de sufocare, transpirație, greață, teamă de a muri sau de a pierde controlul și sentimente de irealitate.

De obicei, un atac de panică durează mai puțin de jumătate de oră. Poate apărea destul de neașteptat sau poate fi declanșată de anumite situații.

Alte tipuri de anxietate patologică

Persoanele cu ipohondrie (termen nou: tulburare ipohondrială) trăiesc cu frica permanentă de a suferi de o boală gravă sau chiar fatală. Făcând acest lucru, ei interpretează greșit simptomele fizice inofensive. Nici măcar asigurările medicilor că sunt sănătoși nu îi pot convinge sau liniști.

Ipocondria aparține așa-numitelor tulburări somatoforme – la fel ca și nevroza cardiacă: aici, cei afectați suferă de palpitații și dificultăți de respirație și se tem de un infarct, fără a fi găsită o cauză organică pentru plângeri.

Uneori, anxietatea apare ca un simptom al altor boli. De exemplu, persoanele cu schizofrenie suferă adesea de anxietate masivă. Ei își percep lumea exterioară ca amenințătoare, au halucinații sau o iluzie persecutorie. Depresia este adesea însoțită de temeri obiectiv nefondate.

Anxietate: cauze

Există diverse teorii cu privire la originea anxietății patologice sau a tulburărilor de anxietate:

• Abordările de terapie comportamentală, pe de altă parte, văd fricile ca fiind învățate. Un exemplu este frica de zbor. Se poate dezvolta atunci când persoana în cauză a experimentat o situație amenințătoare (de exemplu, turbulențe puternice) la bord. În consecință, temerile se pot dezvolta prin simpla observație - de exemplu, atunci când un copil simte că mama lui se teme de un păianjen.

• Abordările neurobiologice, pe de altă parte, presupun că sistemul nervos autonom la pacienții cu anxietate este mai instabil decât la persoanele sănătoase și, prin urmare, reacționează deosebit de rapid și violent la stimuli.

Factorii care pot declanșa anxietatea

• Stresul: Stresul mental sever poate duce la sentimente permanente de anxietate sau atacuri de panică.

• Traumă: experiențele traumatice precum războiul, accidentele, abuzul sau dezastrele naturale pot declanșa anxietate recurentă.

• Consumul de alcool și droguri: consumul de droguri precum alcoolul, LSD-ul, amfetaminele, cocaina sau marijuana poate provoca, de asemenea, anxietate sau panică.

• Tulburări ale funcției tiroidiene: atât hipertiroidismul, cât și hipotiroidismul pot duce la anxietate și atacuri de panică.

• Boli ale inimii: plângerile organice ale inimii, cum ar fi aritmiile cardiace sau stenoza cardiacă (angina pectorală) pot declanșa, de asemenea, anxietate masivă.

• Boli ale creierului: În cazuri rare, o boală organică a creierului, de exemplu o inflamație sau o tumoare cerebrală, se află în spatele anxietății.

Anxietate: Când ar trebui să mergi la medic?

Dacă una sau mai multe dintre următoarele se aplică în cazul dvs., ar trebui să vedeți un medic în legătură cu anxietatea dvs.:

• Anxietatea ta este excesivă.
• Anxietatea ta devine din ce în ce mai frecventă și mai intensă de fiecare dată.
• Nu poți să-ți depășești anxietatea pe cont propriu.
• Circumstanțele actuale de viață nu pot explica severitatea anxietății tale.
• Calitatea vieții tale este sever limitată din cauza anxietății tale.
• Te retragi din viața socială din cauza anxietății tale.

Chiar și temerile care au o cauză de înțeles pot necesita tratament. De exemplu, atunci când o boală care pune viața în pericol, cum ar fi cancerul, este însoțită de anxietate masivă.

Anxietate: Ce face medicul?

Medicul pune diagnosticul după un interviu detaliat, în care sunt discutate și posibilele cauze și declanșatoare ale fricilor (anamneză). Chestionarele specializate ajută în acest proces. Acestea permit o evaluare a cât de puternică este anxietatea dvs. și împotriva cărora este îndreptată.

În unele cazuri, sunt necesare examinări suplimentare (cum ar fi teste de sânge, ECG) pentru a exclude cauzele organice ale simptomelor de anxietate.

Odată ce anxietatea dumneavoastră a fost clarificată mai detaliat, medicul vă poate sugera un tratament adecvat.

Terapie cognitiv comportamentală

Terapia cognitiv-comportamentală s-a dovedit deosebit de eficientă în tratarea anxietății. Poate fi folosit pentru a descoperi și pune la îndoială modele de comportament, gânduri și sentimente care declanșează anxietatea. Exercițiile direcționate ajută la schimbarea acestor tipare care declanșează anxietatea.

Pacienții cu fobie socială pot folosi jocul de rol pentru a încerca situații înfricoșătoare într-un spațiu protejat. În acest fel, ei câștigă încredere în sine și abilități sociale. Acest lucru îi ajută să-și depășească temerile.

Metode psihologice de profunzime

Uneori, terapia psihologică de profunzime (de ex. psihanaliza) poate fi de asemenea utilă. Acest lucru poate dezvălui și acționa asupra problemelor psihologice mai profunde ca rădăcină a anxietății.

Medicament

Pe lângă măsurile psihoterapeutice, medicamentele pot ajuta la controlul anxietății. Antidepresivele, printre altele, s-au dovedit eficiente. Tranchilizante precum benzodiazepinele pot, de asemenea, ameliora anxietatea. Cu toate acestea, deoarece pot crea dependență, ar trebui să fie luate numai sub supraveghere medicală și pentru o perioadă limitată de timp.

Tratamentul bolilor cauzale

Dacă alte boli (cum ar fi schizofrenia) sunt cauza anxietății patologice, acestea trebuie tratate profesional.

Anxietate: Ce poți face singur

Chiar și cu anxietate și tensiune „normală” (nu patologică), ar trebui să devii activ.

Metode de relaxare

În orice caz, are sens să înveți o metodă de relaxare. Motivul: relaxarea și anxietatea sunt două stări emoționale care se exclud reciproc. Deci, dacă stăpânești o tehnică de relaxare, o poți folosi pentru a controla anxietatea și chiar atacurile de panică. Exemplele includ exerciții speciale de respirație, yoga, antrenament autogen și relaxarea musculară progresivă a lui Jacobson.

Plante medicinale

Următoarele plante medicinale sunt deosebit de utile pentru simptome precum anxietatea, nervozitatea, tensiunea interioară și neliniștea:

Ele pot fi folosite individual sau în combinație.

Preparate gata preparate de la farmacie

Diverse preparate gata de utilizare bazate pe plantele medicinale menționate mai sus sunt disponibile în farmacii, de exemplu sub formă de capsule, drajeuri sau picături. Medicamentele din plante au un conținut controlat de ingrediente active și sunt aprobate oficial ca medicamente. Consultați-vă farmacistul pentru sfaturi privind selecția și utilizarea.

Plante medicinale ca ceaiul

Dacă anxietatea nu se îmbunătățește sau chiar se agravează în ciuda tratamentului, ar trebui să consultați un profesionist din domeniul sănătății. Dacă trebuie să luați și alte medicamente în plus, trebuie să discutați cu un medic sau farmacist înainte de a utiliza preparate din plante medicinale. Acest lucru vă va ajuta să evitați interacțiunile nedorite.

Stil de viață

În plus, un stil de viață mai sănătos poate avea și un efect pozitiv asupra simptomelor de anxietate. De exemplu, exercițiile fizice reduc stresul și măresc fitness-ul. În plus, exercițiile fizice îmbunătățesc somnul, care este deranjat semnificativ la mulți pacienți cu anxietate.

O dietă sănătoasă oferă energie suplimentară. Toate acestea au un efect și asupra stabilității mentale – cei care se simt mai atenți și în formă sunt mai capabili să facă față problemelor, conflictelor și anxietății.