Răgușeală: cauze și remedii la domiciliu

Prezentare scurta

  • Descriere: Voce aspră, răgușită, cu volum redus. Raguseala poate fi acuta sau cronica.
  • Cauze: ex. supraîncărcare vocală sau abuz, răceli, noduli sau paralizii ale corzilor vocale, tumori la nivelul corzilor vocale, leziuni ale nervilor, pseudocrup, difterie, bronșită acută, bronșită cronică, BPOC, tuberculoză, boala de reflux, alergii, stres, medicamente
  • Remedii la domiciliu: În funcție de declanșator, poate ajuta să nu mâncați alimente prea calde sau picante, să beți băuturi calde, să sugeți pastile, să aplicați pe gât comprese calde pentru gât, să asigurați o umiditate ridicată; se pot folosi si uleiuri esentiale.
  • Când să mergi la medic: pentru răgușeală care durează mai mult de trei săptămâni sau recidivă, pentru răgușeală acută fără simptome de răceală și cu senzație de constrângere sau dificultăți de respirație, pentru copii dacă răgușeala este însoțită de o tuse lătrătă.
  • Examinări: inclusiv interviu cu pacientul, examen fizic, faringoscopie/tampon, laringoscopie, prelevare de țesut, test de sânge, test de funcționare pulmonară, gastroscopie, tomografie computerizată (CT)
  • Terapie: în funcție de cauză, de exemplu cu medicamente, logopedie sau intervenții chirurgicale.

Descriere răgușeală

Prezentare scurta

  • Descriere: Voce aspră, răgușită, cu volum redus. Raguseala poate fi acuta sau cronica.
  • Cauze: ex. supraîncărcare vocală sau abuz, răceli, noduli sau paralizii ale corzilor vocale, tumori la nivelul corzilor vocale, leziuni ale nervilor, pseudocrup, difterie, bronșită acută, bronșită cronică, BPOC, tuberculoză, boala de reflux, alergii, stres, medicamente

Remedii la domiciliu: În funcție de declanșator, poate ajuta să nu mâncați alimente prea calde sau picante, să beți băuturi calde, să sugeți pastile, să aplicați pe gât comprese calde pentru gât, să asigurați o umiditate ridicată; se pot folosi si uleiuri esentiale.

Când să mergi la medic: pentru răgușeală care durează mai mult de trei săptămâni sau recidivă, pentru răgușeală acută fără simptome de răceală și cu senzație de constrângere sau dificultăți de respirație, pentru copii dacă răgușeala este însoțită de o tuse lătrătă.

Examinări: inclusiv interviu cu pacientul, examen fizic, faringoscopie/tampon, laringoscopie, prelevare de țesut, test de sânge, test de funcționare pulmonară, gastroscopie, tomografie computerizată (CT)

    Terapie: în funcție de cauză, de exemplu cu medicamente, logopedie sau intervenții chirurgicale.

  • Descriere răgușeală
  • Laringită: Laringita acută însoțește adesea o răceală. Provoacă răgușeală acută (care duce uneori la pierderea vocii), nevoia de a curăța gâtul, tuse, arsuri și zgârieturi în gât și, eventual, febră. Laringita cronică poate fi cauzată de fumat, inhalarea frecventă de praf sau aer uscat, suprasolicitarea vocală cronică, dependența de alcool sau nodulii corzilor vocale, de exemplu. Uneori este, de asemenea, un efect secundar al medicamentelor, cum ar fi antidepresivele.
  • Polipii din corzile vocale: Polipii de pe corzile vocale sunt modificări benigne ale membranei mucoase. Ele se formează de obicei după o laringită acută dacă pacientul nu a respectat repausul vocal recomandat de medic. Răgușeala persistă și după ce laringita s-a diminuat. De altfel, fumatul favorizează astfel de polipi.
  • Paralizia corzilor vocale (pareza recurentă): paralizia corzilor vocale (paralizia corzilor vocale) este adesea unilaterală și este însoțită de răgușeală. Este declanșată de afectarea nervului care este important pentru funcționarea aparatului vocal (nervul recurent). De exemplu, nervul poate fi rănit în timpul intervenției chirurgicale tiroidiene (sau a altor operații în zona gâtului) sau constrâns de procese care ocupă spațiu (cum ar fi tumorile laringiene, sarcoidoza, anevrismele de aortă). În plus, infecțiile virale (cum ar fi gripa, infecția cu herpes), toxinele (cum ar fi alcoolul, plumbul), bolile reumatismale și diabetul pot duce, de asemenea, la leziuni ale nervilor cu paralizia corzilor vocale și răgușeală. Uneori, cauza paraliziei rămâne neexplicată.
  • Pseudocroup: În contextul laringitei, orificiul de evacuare laringian se poate umfla considerabil, în special la sugari și copii mici. Ca urmare, apar răgușeală acută, tuse lătrătă și dificultăți de respirație. Medicii se referă la aceasta ca pseudocroup sau tuse crup. În cazul unor crize severe de tuse cu dificultăți de respirație, sunați imediat un medic de urgență!
  • Difterie (crup adevărată): Această boală infecțioasă foarte contagioasă este cauzată de bacterii. Agenții patogeni declanșează în primul rând inflamația la nivelul nazofaringelui. Această difterie faringiană se poate dezvolta în difterie laringiană cu simptome de răgușeală, pierderea vocii și o tuse lătrată. În plus, problemele de respirație pot progresa până la sufocare.
  • Bronsita acuta: Bronsita acuta este o infectie respiratorie inflamatorie cauzata de virusi sau (mai rar) bacterii. Este foarte frecventă și provoacă răgușeală, febră, tuse, durere în spatele sternului, dureri de cap, dureri musculare și dureri ale membrelor.
  • Bronșita cronică: În bronșita cronică, bronșiile nu sunt doar inflamate temporar (ca în bronșita acută), ci inflamate permanent. Afectează în principal bărbații, în primul rând fumătorii și foștii fumători. Pe lângă răgușeală, bronșita cronică se caracterizează în principal printr-o tuse cronică cu spută groasă.
  • BPOC: Bronșita cronică poate duce la o îngustare (obstrucție) a tuburilor bronșice în timp. Dacă această bronșită obstructivă cronică este însoțită de inflație pulmonară (emfizem), medicii vorbesc de BPOC. Cei afectați suferă în principal de tuse cronică, producere de spută și dificultăți de respirație. Poate apărea și răgușeală.
  • Glanda tiroidă subactivă (hipotiroidism): o tiroidă subactivă poate fi, de asemenea, asociată cu răgușeală. Alte simptome includ creșterea în greutate, oboseala, pielea uscată și descuamată, părul uscat și fragil, constipația și gușa. Hipotiroidismul poate fi congenital sau dobândit.
  • Tuberculoza (consum): Tuberculoza (TB) este o boală infecțioasă bacteriană cronică care poate afecta laringele (tuberculoză laringiană) – fie aceasta singură, fie în plus față de plămâni (tuberculoză pulmonară). Principalele simptome ale tuberculozei laringiene sunt răgușeală și dificultăți la înghițire. Tusea și pierderea în greutate sunt, de asemenea, frecvente.
  • Boala de reflux: boala de reflux (reflux gastroesofagian) este definită de medici ca refluxul conținutului acid al stomacului în esofag. Pe lângă simptomele tipice, cum ar fi arsurile la stomac, boala de reflux poate provoca și răgușeală.
  • Cancer laringian (carcinom laringian): Cancerul laringian afectează în principal fumătorii înrăiți, mai ales dacă consumă mult alcool în același timp. Simptomele acestei tumori maligne includ răgușeală persistentă cu dificultăți de înghițire, senzație de corp străin și tuse cu sânge.
  • Stresul psihologic: Uneori stresul psihologic acut sau cronic declanșează răgușeală. Anxietatea, entuziasmul, depresia și durerea de inimă pot fi de vină dacă vocea dispare brusc.
  • Slăbiciune generală: Persoanele care sunt în general slăbite din cauza bătrâneții sau a unei boli grave au adesea o voce răgușită și slabă.
  • Leziuni ale laringelui: leziunile externe, cum ar fi vânătăi sau sufocare, pot duce la răgușeală acută; uneori vocea se pierde temporar.
  • Efectul secundar al medicamentelor: spray-urile cu cortizon, cum ar fi cele folosite adesea de pacienții cu astm bronșic, pot provoca răgușeală ca efect secundar, precum și infestarea fungică a mucoasei bucale (afte bucale). Alte medicamente precum remediile pentru alergii (antihistaminice) și depresivele (antidepresive), diureticele și hormonii sexuali feminini (estrogenii, de exemplu în contraceptivele hormonale) pot provoca, de asemenea, răgușeală.

Ce ajută la răgușeală

Tratamentul va varia în funcție de cât de gravă este răgușeala, de cât timp durează și de cât de probabil este să fie cauzată de o boală gravă.

Cum poate trata medicul răgușeală

Remedii la domiciliu pentru răgușeală

  • Ia-o mai ușor: dacă suferi de răgușeală din cauza suprasolicitarii vocii, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să o iei mai ușor. Așa că vorbește cât mai puțin!
  • Vorbește cu voce tare: mulți oameni încep să șoptească când sunt răgușiți, dar acest lucru nu face decât să încordeze corzile vocale. Pe de altă parte, vorbirea semi-tare este permisă.
  • Păstrați o „dietă”: dacă laringita acută sau cronică este de vină pentru răgușeală, ar trebui să urmați „dieta laringelui”: nu mâncați alimente prea calde sau prea picante. Evitați alimentele reci (cum ar fi înghețata) și băuturile. Nu fumați și nu vorbiți prea mult (protejați-vă vocea!). Aceste sfaturi vor ajuta, de asemenea, dacă răgușeala are alte cauze decât laringita (cum ar fi faringita sau nodulii corzilor vocale).
  • Băuturi calde: Bea multe băuturi calde dacă ai răgușeală. Pentru laringita acută, de exemplu, se recomandă un amestec de ceai de 50 g plantă cu frunză de ferigă (Herba Adiantis capillis veneris), 20 g frunze de nalbă (Folium Malvae sylvestris) și 30 g plantă de cimbru (Herba Thymi vulgaris). Bea cinci căni din acest ceai zilnic.
  • Ceai de patlagină Ribwort: Ceaiul de patlagină Ribwort poate ameliora și răgușeala: Turnați 250 ml de apă fierbinte peste două lingurițe de medicament ceai, lăsați la infuzat timp de 15 minute. Bea o cană de două ori pe zi. De asemenea, puteți face gargară cu ceaiul.
  • Inhalare: Ceaiul de mușețel, fenicul și mentă sunt eficiente pentru faringită, care este adesea însoțită de răgușeală. Inhalați vaporii ceaiului fierbinte înainte de a-l bea.
  • Umiditate ridicată: Dacă aveți răgușeală, asigurați-vă că umiditatea din cameră este suficient de mare. Inhalarea menționată mai sus este bună și pentru gât și corzile vocale – fie doar cu apă fierbinte, fie adăugați puțină sare sau ierburi medicinale (mușețel, fenicul, etc.) în apă.
  • Lapte de fenicul: Laptele de fenicul este si un remediu popular pentru raguseala cauzata de faringita: Se fierb 3 lingurite de seminte de fenicul cu jumatate de litru de lapte; apoi se strecoară și se îndulcește laptele cu miere.
  • Sugeți-vă sănătos: adulții și copiii mai mari care suferă de răgușeală și dureri de gât pot ajunge la pastile care conțin salvie sau mușchi islandez.
  • Comprese pentru gât: Dacă suferiți de răgușeală din cauza unei răceli, faringită sau alte infecții ale gâtului, ar trebui să mențineți zona gâtului uniform caldă: Înfășurați-vă o eșarfă în jurul gâtului și/sau fă-ți o compresă pentru gât, de exemplu o caldă. compresă de cartofi: fierbeți cartofii, zdrobiți-i, înfășurați-i într-o cârpă și puneți-i pe gât (verificați temperatura!). Țineți compresa pe gât până când se răcește.
  • Uleiuri esențiale: Aromaterapia folosește uleiuri esențiale precum eucalipt, ac de molid, maghiran, rozmarin și ulei de cimbru pentru a trata simptomele răcelii, cum ar fi răgușeala, tusea și răceala - fie pentru frecare sau inhalare.

Înainte de a utiliza uleiuri esențiale la copii, trebuie să consultați un terapeut sau un medic. Asta pentru că unele uleiuri esențiale precum uleiul de eucalipt, uleiul de mentă sau camfor pot provoca crampe ale mușchilor respiratori la copiii mici, cu risc de sufocare!

Remediile la domiciliu au limitele lor. Dacă simptomele persistă pe o perioadă mai lungă de timp și nu se îmbunătățesc sau chiar se agravează, trebuie să consultați întotdeauna un medic.

Homeopatie pentru răgușeală

Mulți pacienți încearcă remedii homeopate (ex. globule) pentru răgușeală. Acestea includ Ferrum phosphoricum C30 (laringită și răgușeală uscată), Carbo vegetabilis C30 (răgușeală seara), Causticum D12 și Spongia D6 (pentru răgușeală cauzată de suprasolicitarea corzilor vocale).

Pacienții cu răgușeală, tuse uscată, dureri în gât și febră cu frisoane sunt adesea sfătuiți să ia Drosera. Un homeopat poate oferi informații despre doza și frecvența administrării.

Conceptul de homeopatie și eficacitatea sa specifică sunt controversate și nu au fost dovedite clar prin studii.

Răgușeală: Când trebuie să mergi la medic?

  • Răgușeală care durează mai mult de trei săptămâni – mai ales dacă nu aveți suspiciuni de o posibilă cauză (suspect de cancer laringian!)
  • Răgușeală recurentă, în special în cazul încordării vocale prelungite
  • Răgușeală acută sau chiar pierderea vocii dacă nu există simptome de răceală, dar o senzație crescândă de constrângere sau dificultăți de respirație
  • Răgușeală acută și tuse lătrătoare la copii

În schimb, de obicei, nu este nevoie să vă faceți griji cu privire la răgușeală la adolescenții de sex masculin: o voce răgușită și răgușită la începutul ruperii vocii este normală.

Răgușeală: Ce face doctorul?

Pentru a afla ce a cauzat răgușeala, medicul vă va întreba mai întâi în detaliu despre istoricul dumneavoastră medical (anamneză). Informațiile importante includ, de exemplu

  • De cât timp este prezentă răgușeala?
  • Există simptome însoțitoare, cum ar fi dificultăți de a vă drese gatul, tuse, dificultăți de respirație sau febră?
  • Fumezi?
  • Bei alcool des?
  • Aveți vreo boală cronică, cum ar fi astmul?
  • Luați vreun medicament?
  • Care este profesia ta (de exemplu o profesie solicitantă din punct de vedere vocal, cum ar fi profesor, cântăreț de operă)?

Examinări importante pentru răgușeală

Din aceste informații, medicul va avea de obicei deja o idee despre ceea ce ar fi putut cauza răgușeala. Examinările ulterioare pot confirma suspiciunea:

Faringoscopia (faringoscopia): medicul examinează gâtul folosind o oglindă mică sau un endoscop special (un instrument medical în formă de tub) dacă suspectează o inflamație a gâtului ca cauza răgușelii, de exemplu.

Tampon de gât: Dacă boala infecțioasă bacteriană acută difterie este o posibilă cauză de răgușeală, medicul va lua un tampon de gât cu o spatulă pentru a lua o cultură bacteriană. Dacă bacteriile difterice pot fi cultivate efectiv din tampon, acest lucru confirmă suspiciunea medicului.

Laringoscopia (laringoscopia): Se efectuează un examen endoscopic al laringelui dacă, de exemplu, laringita, epiglotita sau cancerul laringian este suspectată ca fiind cauza răgușelii.

Biopsie: Ca parte a laringoscopiei, medicul poate preleva și o probă de țesut (biopsie) dacă descoperă creșteri celulare suspecte (tumori) pe corzile vocale sau laringe, de exemplu.

Examinarea sputei (examinarea sputei): Sputa pacientului se analizează din punct de vedere al culorii, mirosului, consistenței, compoziției etc. dacă medicul suspectează bronșita acută ca fiind cauza răgușelii.

Examinare cu raze X: O examinare cu raze X este utilizată pentru a clarifica astmul, bronșita cronică, BPOC și tuberculoza ca posibile cauze ale răgușeală.

Testul funcției pulmonare: un test al funcției pulmonare folosind spirometrie arată dacă astmul bronșic poate fi cauza răgușeală.

Gastroscopie (esofago-gastroscopie): O privire cu un endoscop în esofag și stomac arată dacă un reflux de conținut acid al stomacului în esofag (boala de reflux) se află în spatele răgușeală.

Examinarea cu ultrasunete (ecografia): în imaginea cu ultrasunete, medicul poate identifica o glanda tiroidă mărită (gușă) ca fiind cauza răgușelii.

Tomografia computerizată (CT): o scanare CT este utilizată pentru a clarifica tumorile (cum ar fi cancerul laringian) ca posibile cauze de răgușeală. CT este utilizat și în cazurile de suspiciune de paralizie a corzilor vocale.