Exemplu
Pentru clarificare și o mai bună înțelegere a Clasificarea AO, 2 exemple sunt date mai jos: 32- A1: Acesta ar fi codul pentru femur fractură (3) referitor la arborele osos (2). Este un simplu fractură (A), care este clasificată în general ca o fractură ușoară (1). 21- C3: Acest cod ar fi codul pentru un antebrațul fractură (2) privind arborele osos (1) aproape de corp. Este o fractură complexă (C), care este clasificată în general ca o fractură severă (3).
Clasificare AO pe rază (spiță)
Clasificarea AO la raza (a vorbit) este utilizat pentru clasificarea fracturilor de antebrațul în încheietura zonă. Se face distincția între trei grupuri de fracturi, care la rândul lor pot fi împărțite în subgrupuri. Decisiv pentru clasificare este dacă există o leziune articulară.
Dacă există doar o fractură a razei sau a ulnei fără afectare articulară (fractură extraarticulară), este o leziune de tip A conform Clasificarea AO. În A1 este afectată doar cubitusul și în A2 raza este simplă, în A3 fracturi multiple. Leziunile în care articulația este parțial afectată (fracturi parțiale ale articulației) sunt clasificate în grupa B.
Și aici se face distincția între tipurile de leziuni B1, B2 și B3, în funcție de care articulații sunt implicati. Cele mai severe sunt fracturile radiale de tip C conform clasificării AO. Acestea sunt fracturi articulare complete. În funcție de care și câte os sunt rupte, aici se face și o distincție între subtipurile C1, C2 și C3.
Clasificare AO pe coloana vertebrală
La nivelul coloanei vertebrale, fracturile corpurilor vertebrale (corp vertebral fracturi) sunt clasificate conform clasificării AO. Această clasificare este deosebit de importantă, deoarece permite o distincție între leziunile stabile și instabile ale coloanei vertebrale. O fractură stabilă poate fi tratată în mod conservator (adică fără intervenție chirurgicală).
Pe de altă parte, o fractură instabilă trebuie stabilizată prin intervenție chirurgicală. Leziunile sunt împărțite în grupuri de tip A, B și C. Tipul A este denumit și un prejudiciu de compresie.
Forța care duce la fractură vine de sus (adesea, de exemplu, o fractură de oboseală la femeile în vârstă cu pierderea osoasă). Leziunile de tip A sunt de obicei stabile, deoarece partea din spate a corp vertebral este intact. Corpul vertebral fracturile de tip B și de tip C, pe de altă parte, sunt instabile, deoarece partea posterioară a corpului vertebral este, de asemenea, afectată de leziune.
Astfel de leziuni pot apărea într-un accident rutier grav, de exemplu. Tipul C diferă de tipul B, în primul rând prin originea leziunii. La tipul C, forțele de rotație conduc, de asemenea, la rănire, în timp ce acest lucru nu este cazul la tipul B. În ambele cazuri, totuși, o operațiune trebuie de obicei efectuată prompt pentru a preveni rănirea măduva spinării și posibilă paralizie.
