Fiziologia conducerii sunetului
Sunetul care intră în ureche prin canalul urechii este transmis de la timpan la oasele mici din urechea medie. Acestea sunt legate prin articulații și formează un lanț mobil de la timpan la fereastra ovală, o altă structură între urechea medie și urechea internă.
Datorită suprafeței mai mari a timpanului în comparație cu cea a ferestrei ovale și a efectului de pârghie al oselor, sunetul este amplificat în urechea medie. Fereastra ovală transmite vibrația fluidului din cohlee din urechea internă. După ce vibrațiile sunt sesizate de celulele senzoriale, ele sună în cele din urmă în fereastra rotundă.
Ce este o timpanoplastie?
Dacă o parte a lanțului de conducere a sunetului situat în urechea medie este întreruptă, auzul se deteriorează. Aceasta poate apărea fie prin perforarea timpanului, fie prin deplasarea sau distrugerea unuia sau mai multor dintre cele trei osule mici. Timpanoplastia, care se traduce în mod liber ca „restaurarea chirurgicală a cavității timpanice”, tratează chirurgical această leziune. „Cavitatea timpanică” înseamnă aici același lucru cu urechea internă.
Când se efectuează o timpanoplastie?
Timpanoplastia se efectueaza in caz de:
- Infecție cronică a urechii medii în care oselele sau timpanul au fost deteriorate.
- Îndepărtarea colesteatomului – creșterea necontrolată a mucoasei din canalul urechii sau timpanului în urechea medie, care poate provoca inflamație.
- Leziuni traumatice în urma forței externe care deteriorează sau deplasează timpanul și/sau ostelele.
- alte leziuni inflamatorii, legate de vârstă sau congenitale ale sistemului de conducere a sunetului.
Timpanoplastia corectează de obicei problema de bază direct, rapid și fără complicații majore și îmbunătățește auzul.
Ce se face în timpul unei timpanoplastii?
Timpanoplastia se efectuează la microscop chirurgical folosind instrumente foarte delicate, cum ar fi burghie sau freze. Ca măsură preventivă, pacientul primește antibiotice. În funcție de tipul de structuri afectate, cinci tipuri de bază diferite de timpanoplastie pot fi împărțite în funcție de Wullstein:
Timpanoplastie tip 1
Așa-numita miringoplastie corespunde unei reconstrucții exclusive a membranei timpanice, osiculele fiind nedeteriorate și complet funcționale. În acest caz, orificiul din timpan poate fi acoperit cu bucăți de țesut proprii ale pacientului de țesut conjunctiv sau cartilaj.
Timpanoplastie tip 2
Timpanoplastie tip 3
Este utilizat pentru transmiterea directă a presiunii sonore de la timpan la urechea internă în cazul unui lanț osicular defect. În acest caz, malleusul și incusul sunt defecte, iar bârnele pot fi sau nu afectate. Pentru a elimina acest defect, fie o parte a nicovalei rămase poate fi schimbată în poziția sa, fie se poate introduce o proteză ceramică sau metalică (de obicei din titan). Dacă se păstrează etapa, proteza este introdusă între aceasta și membrana timpanică (elevarea stapes (stapes) sau PORP (proteză reconstructivă a lanțului osicular parțial)). În cazul în care și gamba este defectă, proteza este introdusă între membrana timpanică și baza stapei (efect columelă sau TORP (Proteză Reconstructivă a Lanțului Ossicular Total)). Pentru a acoperi defectul din urechea medie, membrana timpanică este atașată direct de țevile conservate fără o piesă intermediară. În această procedură, timpanul este mișcat puțin spre interior și cavitatea timpanică este redusă în dimensiune.
Timpanoplastie tip 4
Timpanoplastie tip 5
Reprezintă o fenestrare către arcada ovală în absența oscilelor și ferestrei ovale cicatrice. Această tehnică a fost acum înlocuită cu așa-numitul implant cohlear, o proteză electronică a urechii interne.
Care sunt riscurile timpanoplastiei?
După timpanoplastie, pot apărea diverse complicații din cauza leziunilor structurilor din urechea externă, medie sau internă, cum ar fi:
- Perforarea reînnoită a membranei timpanice
- @ Deplasarea reînnoită sau deteriorarea osiculelor sau înlocuirea lor
- Modificări ale simțului gustului din cauza leziunii cordei timpanului (nervul gustativ care trece parțial prin urechea medie)
- Paralizia unilaterală a mușchilor faciali din cauza leziunii nervului facial (nerv responsabil de mișcarea mușchilor faciali) – în acest caz, este necesară recuperarea imediată.
- Țiuit în urechi (tinitus)
- Amețeală
- Durere
- Intoleranță la proteză în cazul înlocuirii timpanului
- Nicio îmbunătățire a auzului sau chiar deteriorare a auzului până la surditate. Din acest motiv, timpanoplastia nu se efectuează în cazurile de surditate la urechea opusă și în prezența hipoacuziei neurosenzoriale, precum și timpanoplastia simultană a ambelor urechi.
