Organul de echilibru (aparatul vestibular): Cum funcționează

Care este organul echilibrului?

Simțul echilibrului provine din interacțiunea organului de echilibru din urechea internă cu ochii și procesarea centrală a informațiilor din creier.

Organul echilibrului (urechea) este format din două sisteme diferite:

  • Sistemul static răspunde la mișcarea liniară și gravitația.
  • Sistemul arcuit înregistrează mișcări de rotație.

Sistem static

Funcția organului macular

Deoarece cristalele de calciu au o greutate specifică mai mare decât endolimfa, ele urmează gravitația și, atunci când stăm în picioare și ne ținem capul drept, împing cilii senzoriali ai maculei utriculului, care sunt orizontale. Ei trag de firele de păr senzoriale ale maculei sacculei, care sunt verticale. Acest lucru creează senzația de poziție verticală, normală a corpului - simțul echilibrului (urechea).

Aceste modificări de stare sunt transmise sistemului nervos central, care apoi corectează starea de tensiune (tonus) a mușchilor scheletici într-un mod adecvat ca reflex. Scopul este întotdeauna poziția verticală a corpului, care ar trebui să prevină căderea.

Arcade

Adaptare la diferite schimbări de poziție

Munca organului de echilibru – orientarea permanentă în spațiul tridimensional – este foarte importantă pentru a se putea adapta rapid la schimbările de postură corporală. Interacțiunea ambelor sisteme ale organului vestibular (cu cinci puncte finale senzoriale fiecare – cele două organe maculare și cele trei arcade) permite determinarea foarte precisă a poziției și mișcărilor capului.

Ce probleme poate cauza organul echilibrului?

Cel mai frecvent simptom al tulburărilor organului de echilibru este amețelile asociate cu nistagmus (tremor ocular).

Atunci când un sistem al organului vestibular devine bolnav (inflamație, tumoră, boala Meniere etc.) sau eșuează brusc, există o preponderență a informațiilor din partea sănătoasă. Consecințele sunt nistagmus vestibular (tremor ocular) și vertij vestibular.

În călătorii sau răul de mare, informații diferite despre poziția corpului ajung la creier din organul de echilibru, provocând amețeli și greață.