MERS

Prezentare scurta

  • Ce este MERS? O boală respiratorie severă (adesea) cauzată de agentul patogen MERS-CoV.
  • Frecvență: (Foarte) rar, un total de aproximativ 2,500 de cazuri înregistrate la nivel mondial (din 2019), după 2016 numărul de diagnostice a scăzut brusc.
  • Simptome: Febră, tuse, dificultăți de respirație, pneumonie, adesea afectare neurologică și afectare a organelor în cazuri severe; perioada de incubație în jur de 14 zile.
  • Diagnostic: test PCR, test de anticorpi, monitorizare medicala intensiva.
  • Tratament: în cea mai mare parte terapie intensivă, nicio terapie medicamentoasă stabilită disponibilă; utilizarea experimentală a inhibitorilor de protează și a imunomodulatorilor; vaccinul nu este disponibil momentan.
  • Prognostic: Adesea sever; o treime dintre pacienți mor.

Ce este MERS?

Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) este o boală respiratorie severă cauzată de o infecție cu agentul patogen MERS-CoV („Middle East Respiratory Syndrome Coronavirus”).

MERS este însoțită de simptome tipice, cum ar fi febră, tuse și dificultăți de respirație. Rata mortalității este mare: aproximativ o treime dintre persoanele infectate mor.

La fel ca SARS și Sars-CoV-2, MERS-CoV este membru al genului beta-coronavirus. Se crede că s-a răspândit de la dromadari la oameni. Prin urmare, MERS-CoV este un virus zoonotic.

Distribuire

Agentul patogen a fost descoperit pentru prima dată în Arabia Saudită în 2012. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a documentat ulterior aproximativ 2,500 de cazuri în întreaga lume până în 2019. Astfel, numărul de cazuri la nivel global este scăzut. În plus, începând cu 2016, răspândirea MERS-CoV a scăzut brusc.

Cele mai cunoscute cazuri au avut loc în Peninsula Arabică, în afară de un alt focar major (izolat) în 2015 în Coreea de Sud.

În general, cazurile au fost confirmate în 27 de țări, inclusiv state din America de Nord, Asia de Sud și Europa. Aici, totuși, au afectat călătorii care fuseseră în Peninsula Arabică la vârful răspândirii. Cu toate acestea, astfel de focare izolate de infecție nu au dus la un eveniment de infecție necontrolat la scară largă.

Este posibil să fii vaccinat împotriva MERS?

Nu. În prezent, nu există un vaccin MERS aprobat. Cu toate acestea, experții de la Centrul German de Cercetare a Infecțiilor (DZIF) lucrează la un prim candidat pentru vaccin împotriva agentului patogen MERS: MVA-MERS-S. Acest vaccin se bazează pe tehnologia vectorială, cum ar fi cea utilizată pentru vaccinul MERS.

Acesta se bazează pe aceeași tehnologie vectorială ca, de exemplu, vaccinul AstraZeneca împotriva SARS-CoV-2. Cercetătorii folosesc un virus atenuat al variolei bovine (virusul vaccinia ankara modificat, MVA) ca vector („navetă genetică”). Într-un studiu pilot inițial, MVA-MERS-S s-a dovedit a fi bine tolerat și a fost capabil să genereze răspunsuri robuste de anticorpi.

Ambii candidati la vaccin sunt intr-un stadiu incipient de dezvoltare. Cu toate acestea, pe baza acestor rezultate inițiale promițătoare, sunt planificate studii suplimentare la scară mai mare.

Care sunt simptomele MERS?

Ca o boală respiratorie tipică, MERS prezintă următoarele simptome:

  • Tuse
  • Durere de gât
  • Febră
  • Distresul respirator
  • Dificultăți de respirație
  • Pneumonie severă (infecție pulmonară)
  • Insuficiență pulmonară

În plus, pacienții cu MERS au prezentat și:

  • Dureri musculare și articulare
  • Diaree
  • stare de rău și vărsături
  • Insuficiență renală

Perioada dintre infecție și apariția primelor simptome ale bolii este de două până la 14 zile (perioada de incubație). Severitatea simptomelor variază de la asimptomatice la foarte severe.

Pacienții care dezvoltă o evoluție severă a bolii necesită de obicei terapie intensivă. Grupurile vulnerabile sunt afectate în special de o evoluție severă. Aceștia sunt pacienți vârstnici și imunocompromiși, precum și persoane care suferă de boli preexistente.

O evaluare finală a complicațiilor neurologice cu care frecvența ar putea decurge dintr-o infecție cu MERS-CoV supraviețuită este încă deschisă în stadiul actual al cunoștințelor. Cazurile documentate se bazează în mare parte pe rapoarte de caz individuale.

Cum este diagnosticat MERS-CoV?

MERS poate fi detectat în mod fiabil printr-un test PCR în laboratoare specializate. Aceasta reacționează la materialul genetic caracteristic al virusului.

În mod ideal, secrețiile din căile respiratorii profunde sunt folosite ca material de probă. Medicii le obțin printr-o așa-numită bronhoscopie. Tampoanele pentru gură, nas și gât, cum ar fi cele luate pentru teste pentru Sars-CoV-2, sunt de obicei mai puțin potrivite. Acest lucru se datorează faptului că MERS-CoV afectează în special căile respiratorii profunde. Aici este cea mai mare cantitate de virus detectabil.

Informații și mai precise pot fi obținute prin secvențierea completă a genomului agentului patogen.

Testele de anticorpi, pe de altă parte, pot fi folosite pentru a trage concluzii despre o boală MERS din trecut. Ele sunt nepotrivite pentru diagnosticul acut, deoarece este nevoie de ceva timp pentru ca sistemul imunitar al persoanei infectate să reacționeze la agentul patogen MERS cu anticorpi specifici (detectabili).

Elemente comune ale MERS-CoV, SARS și Sars-CoV-2?

SARS, MERS-CoV și Sars-CoV-2 sunt viruși ARN înveliți din genul Betacoronavirus. Ei aparțin familiei coronavirusului (Coronaviridae) și pot provoca boli la oameni.

Materialul lor genetic constă dintr-un acid ribonucleic monocatenar (ARN). Materialul genetic al MERS-CoV și (SARS și) Sars-CoV-2 este în mare parte identic. Adică, MERS-CoV este (structural) aproape identic cu Sars-CoV-2.

Genomul viral stochează toate informațiile de care virusul are nevoie pentru a se replica în celula gazdă infectată. Acesta conține astfel toate modelele pentru proteinele necesare pentru a construi noi particule de virus și pentru a copia genomul viral în sine.

Genomul MERS-CoV constă din aproximativ 30,000 de nucleobaze care codifică trei tipuri de proteine ​​virale în special:

ARN polimeraze dependente de ARN: MERS-CoV posedă două replicaze ARN distincte (ORF1ab, ORF1a). Aceste enzime sunt responsabile pentru replicarea genomului ARN în celula gazdă.

Proteine ​​structurale: Acestea sunt proteinele care dau particulei de virus MERS-CoV forma sa exterioară (și interioară):

  • Spike protein (S): structură proteică externă care permite MERS-CoV să infecteze celulele pulmonare umane.
  • Nucleocapsid (N): O moleculă de proteină structurală care stabilizează genomul viral.
  • Proteina învelișului (E): parte a anvelopei exterioare a particulei virale.

Proteine ​​nestructurale: În plus, alte așa-numite proteine ​​nestructurale – numite și „proteine ​​accesorii” – sunt prezente în genomul MERS-CoV (inclusiv ORF 3, ORF 4a, ORF 4b, ORF 5). Deși nu sunt încă dovediți în mod concludent, experții discută dacă aceste proteine ​​ar putea inhiba procese importante de apărare imunitară umană (acționând ca așa-numiții „antagoniști ai interferonului”).

De ce nu a existat o pandemie MERS-CoV?

De ce nu a existat o pandemie MERS-CoV nu a fost încă explicat în mod concludent. Experții bănuiesc că este legat de mecanismul particular de infecție al MERS-CoV, care este diferit de patogenul extrem de contagios Sars-CoV-2.

Așa cum este tipic pentru majoritatea bolilor respiratorii, MERS-CoV se răspândește în principal prin infecția cu picături sau prin aerosoli. Cu toate acestea, MERS-CoV nu pare să fie capabil să infecteze tractul respirator superior.

Sars-CoV-2 pătrunde în celulele umane prin intermediul receptorului ACE2, care este distribuit pe scară largă în organism și, de asemenea, prezent în tractul respirator superior. MERS-CoV, pe de altă parte, pare să folosească exclusiv așa-numitul „receptor dipeptidil peptidază 4” (DPP4 sau CD26) ca „gateway”.

Această distribuție neuniformă a receptorului DPP4 în tractul respirator și plămâni ar putea explica infecțiozitatea „moderată” a MERS-CoV. Acesta pare să fie și motivul pentru care MERS-CoV nu s-a răspândit necontrolat în timpul fazei de răspândire maximă.

Cum este tratat MERS?

Un tratament medicamentos stabilit în mod obișnuit, care poate vindeca MERS, nu este disponibil în prezent.

Prin urmare, medicii încearcă să stabilizeze sănătatea pacienților afectați cât pot de bine în cazul unei urgențe. Acest lucru poate oferi sistemului imunitar celor afectați timp pentru a învinge virusul MERS.

Utilizarea unor medicamente antivirale deja cunoscute?

În unele cazuri, medicii folosesc și medicamente care au fost deja dezvoltate împotriva altor boli. Aici, „antiviralele cu spectru larg” au un rol special. Aceste medicamente ar trebui cel puțin să încetinească replicarea agentului patogen MERS la pacienții infectați. Se discută combinații de ingrediente active:

Lopinavir și ritonavir: Sunt discutate și combinațiile de medicamente lopinavir și ritonavir. Ambele sunt folosite pentru a trata infecțiile cu HIV. Ambele medicamente aparțin grupului de inhibitori de protează, care blochează o enzimă virală importantă pentru construirea de noi particule de virus. Studiile inițiale în contextul MERS-CoV arată un efect ușor pozitiv asupra progresiei bolii. Cu toate acestea, este puțin probabil ca replicarea virală să fie complet suprimată cu acest tratament combinat.

Inhibitori DPP4: receptorul DPP4 joacă un rol important în intrarea MERS-CoV în celula umană. Dacă receptorul DPP4 este blocat în mod specific de medicamente - așa cum spune ipoteza - intrarea agentului patogen MERS-CoV ar putea fi oprită.

Cu toate acestea, DPP4 îndeplinește și roluri importante în controlul sistemului imunitar uman. Preocuparea este că inhibarea receptorului DPP4 ar putea scădea activitatea dorită a anumitor celule efectoare T. Deși nu au fost încă clarificați în mod concludent, inhibitorii DPP4 sunt, prin urmare, suspectați de a provoca reacții adverse (sistemice). Prin urmare, sunt necesare urgent studii suplimentare în acest context.