Lipsa de concentrare: ce să faci?

Prezentare scurta

  • Cauze: de exemplu, supraîncărcare mentală, stres, tulburări de somn, lipsă de nutrienți, prea puține exerciții fizice, tulburări circulatorii, boli subiacente precum alergii, demență, slăbiciune renală (insuficiență renală), anorexie, tensiune arterială scăzută, hipotiroidism, ADHD
  • Lipsa de concentrare la copii: adesea recunoscută prin greșeli neglijente (de exemplu, în probleme de aritmetică) sau prin distragerea ușoară
  • Ce ajută la concentrarea slabă? În funcție de cauză, de exemplu pauze regulate de odihnă, modele regulate de somn, mai mult exerciții fizice, o dietă echilibrată, tehnici de relaxare, tratamentul unei afecțiuni de bază (de exemplu administrarea de hormoni tiroidieni pentru hipotiroidism)

Concentrare slabă: cauze și posibile boli

Termenii lipsă de concentrare și tulburare de concentrare descriu capacitatea redusă a unei persoane de a se concentra pe o anumită sarcină pe o perioadă mai lungă de timp. Oamenii care nu se pot concentra în mod corespunzător sunt ușor distrași de stimuli externi – gândurile lor rătăcesc rapid.

Lipsa de concentrare poate fi temporară și inofensivă sau poate indica o boală (gravă). Cele mai importante cauze ale slabei concentrari includ

Stil de viață nesănătos

Lipsa somnului sau tulburări de somn: persoanele care dorm prea puțin se luptă de obicei cu o concentrare slabă în timpul zilei. Acest lucru se datorează faptului că lipsa somnului reduce activitatea anumitor regiuni ale creierului care controlează atenția, printre altele.

Alimentație incorectă sau inadecvată: creierul are nevoie de suficienți carbohidrați, proteine, grăsimi, vitamine, minerale și apă pentru a funcționa optim. Dacă carbohidrații sunt consumați neregulat sau prea puțin (de exemplu, în cazul anorexiei), acest lucru are ca rezultat și fluctuații ale glicemiei. Acestea provoacă o scădere a performanței și o concentrare slabă. Lipsa altor nutrienți (cum ar fi vitaminele B, fierul, magneziul) poate afecta, de asemenea, concentrarea.

Lipsa exercițiilor fizice: uneori prea puțină activitate fizică este motivul unei concentrări slabe. Cei care se mișcă mult, pe de altă parte, asigură o mai bună circulație a sângelui în organism – și, prin urmare, o mai bună aprovizionare cu oxigen a creierului.

Sindromul de sevraj la alcool: problemele de concentrare, precum și neliniștea motrică și interioară sunt simptome comune ale sevrajului de alcool.

Menopauză

Unele femei aflate la menopauză suferă de așa-numita „ceață a creierului”: dezvoltă plângeri cognitive, cum ar fi dificultăți de concentrare sau uitare.

Diverse boli

Circulația cerebrală afectată: Acest lucru poate provoca o lipsă de oxigen și nutrienți și poate duce la o concentrare slabă. Un motiv comun pentru lipsa fluxului sanguin la creier este „calcificarea” (arterioscleroza) a vaselor cerebrale.

Demența: bolile de demență, cum ar fi Alzheimer, sunt asociate cu tulburări de memorie, orientare și concentrare – de exemplu, atunci când creierul nu mai este alimentat corespunzător cu sânge, celulele creierului mor sau proteinele sunt depuse în creier.

Tulburare cu deficit de atenție fără (ADD) sau cu hiperactivitate (ADHD): Pe lângă copii, adulții pot suferi și de ADD sau ADHD. Cei afectați suferă, printre altele, de tulburări de concentrare, deoarece circuitele de reglare din creier care controlează atenția sunt perturbate.

Tensiune arterială scăzută: tulburările de concentrare sunt simptome tipice ale hipotensiunii arteriale, deoarece fluxul de sânge către creier este redus. Lipsa de performanță, oboseala, palpitațiile și mâinile și picioarele reci pot indica, de asemenea, tensiune arterială scăzută.

Alte boli: Concentrarea slabă poate fi un simptom concomitent al altor boli, cum ar fi hipotiroidismul, slăbiciunea rinichilor, depresia și hiperglicemia.

Medicamentele împotriva cancerului

Ca efect secundar, aceste medicamente pot declanșa tulburări de gândire și de concentrare. Medicii numesc acest lucru „chemobrain”. Motivul acestui efect secundar nu este încă pe deplin înțeles.

Concentrare slabă: ce poate ajuta?

În multe cazuri, puteți face singur ceva pentru concentrarea slabă. Următoarele sfaturi pot ajuta atât copiii, cât și adulții:

Stil de viață sănătos

Mâncați o dietă echilibrată și variată pentru a oferi creierului dumneavoastră toți nutrienții de care are nevoie. Acest lucru previne concentrarea slabă din cauza malnutriției.

Beți suficient: beți aproximativ 1.5 până la doi litri de lichid pe zi. Cele mai bune sunt apa, apa minerala si ceaiul (neindulcit). Un creier „însetat” nu poate funcționa optim, ceea ce favorizează o concentrare slabă.

Consumați stimulente cu moderație: Nu consumați prea multă cofeină, nicotină și alcool.

Pauze regulate de odihnă: asigurați-vă că corpul și mintea dumneavoastră se pot recupera din când în când – mai ales dacă stresul și suprasolicitarea sunt cauze posibile ale slabei concentrări. Plimbările în aer curat, de exemplu, sunt recomandate.

Tehnici de relaxare: Metodele de relaxare precum antrenamentul autogen, meditația sau relaxarea musculară progresivă pot ajuta cu mult stres și viața de zi cu zi agitată, precum și problemele de somn cauzate de nervozitate.

Consumul media cu moderație: Limitați consumul media (TV, computer, smartphone etc.) și sunetul excesiv (sistem stereo, căști etc.). Dacă creierul trebuie să facă față prea multor stimuli externi, devine din ce în ce mai dificil să se concentreze.

Fără sedative sau stimulente: Evitați astfel de medicamente dacă este posibil.

Masaje si exercitii

Masajul urechii: De asemenea, puteți încerca să vă creșteți concentrarea cu un masaj al urechii pentru a stimula circulația sângelui. Pentru a face acest lucru, frământați energic auricularele cu vârful degetelor timp de un minut. Apoi mângâiați auricularele spre lobii urechilor.

Exerciții de respirație: Puteți face următorul exercițiu de mai multe ori pe zi pentru a îmbunătăți concentrarea și a reduce stresul: Așezați-vă drept în timp ce vă așezați picioarele una lângă alta pe podea. Puneți mâinile pe coapse, închideți ochii și inspirați și expirați lent de mai multe ori.

Metode complementare de vindecare

Plante medicinale: Extractele din rădăcină de ginseng, de exemplu, sunt adesea folosite pentru stări de epuizare și tulburări ușoare de concentrare la vârsta mijlocie spre bătrânețe. Se spune că extractele de ginkgo îmbunătățesc circulația sângelui în creier, motiv pentru care sunt recomandate pentru o concentrare slabă ca urmare a bolii Alzheimer sau a circulației sanguine deficitare în creier.

Uleiuri esențiale: Se spune că parfumul unor uleiuri esențiale stimulează, de asemenea, concentrarea. Uleiurile de lavandă, bergamotă și rozmarin, de exemplu, sunt potrivite. Cu toate acestea, se recomandă prudență dacă sunteți predispus la alergii!

Remedii homeopatice: Homeopatia are și diverse remedii pentru tulburările de concentrare, precum Avena sativa D3 (performanță slabă și epuizare), Kalium phosphoricum D6 (pentru uitare) și Aethusa cynapium D6 (pentru concentrare slabă). Vă rugăm să rețineți, totuși, că conceptul de homeopatie și eficacitatea sa specifică sunt controversate în știință și nu au fost dovedite clar prin studii.

Daca lipsa ta de concentrare persista pe o perioada mai lunga de timp si nu se imbunatateste sau chiar se agraveaza, ar trebui sa consulti un medic!

Concentrare slabă la copii

Surmenaj și stres: chiar și copiii pot suferi de acest lucru, de exemplu din cauza exigențelor mari la școală, a unui program de agrement strâns sau a disputelor în familie. Supraîncărcarea persistentă se manifestă la adolescenți sub formă de dureri de stomac, dureri de cap, oboseală sau dificultăți de concentrare. Stresul excesiv poate declanșa, de asemenea, anxietate (școlară) și nervozitate.

Lipsa somnului sau a nutrienților: Somnul suficient și aportul tuturor nutrienților importanți prin alimente sunt o condiție prealabilă pentru ca copiii să se poată concentra. Dacă lipsesc unul sau ambele, problemele de concentrare sunt una dintre consecințe.

Prea mult timp pe ecran: studiile arată că copiii care petrec mult timp pe mediile electronice sunt mai predispuși la probleme de concentrare.

ADHD: Dacă impulsivitatea și hiperactivitatea însoțesc lipsa de concentrare, ADHD (tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție) poate fi cauza de bază. Tulburarea mai rară a deficitului de atenție fără hiperactivitate (ADD) poate provoca, de asemenea, o concentrare slabă.

Cauze fizice: Uneori, tulburările de concentrare la copii se datorează lipsei de exerciții fizice, infecțiilor (cum ar fi răceala sau gripa), intoleranțelor sau alergiilor, de exemplu.

Lipsa de concentrare: când să mergi la medic?

Dacă vi se pare că lipsa de concentrare este extrem de neplăcută sau chiar amenințătoare, ar trebui să consultați un medic. Același lucru este valabil și dacă problemele de concentrare apar brusc, nu pot fi explicate (de exemplu, din cauza nivelurilor neobișnuit de ridicate de stres) sau se agravează.

O lipsă frecventă și inexplicabilă de concentrare la copii ar trebui, de asemenea, verificată de un medic.

Concentrare slabă: examinare

Medicul va vorbi mai întâi cu pacientul în detaliu despre istoricul său medical (anamneză). O examinare fizică și eventual alte metode de examinare pot ajuta la clarificarea unei cauze organice a lipsei de concentrare.

De exemplu, medicul poate efectua analize de sânge (dacă se suspectează deficiență de fier, slăbiciune renală sau hipotiroidism) sau măsurători ale tensiunii arteriale (dacă se suspectează tensiune arterială scăzută) sau poate folosi tehnici imagistice (dacă se suspectează arterioscleroză sau demență).

Dacă în spatele lipsei de concentrare există o boală de bază, medicul o va trata. De obicei, acest lucru îmbunătățește și capacitatea de concentrare.