Dermatita scutecului: descriere
O durere de fund la un bebeluș, un copil mic sau un pacient incontinent se numește dermatită de scutec. Acest termen înseamnă, în general, o inflamație a pielii în zona intimă și a feselor.
În unele cazuri, dermatita scutecului se poate răspândi în zonele de piele învecinate (de exemplu, coapse, spate, abdomenul inferior). Medicii se referă la aceasta ca fiind leziuni împrăștiate.
Dermatita scutecului: simptome
Simptomele tipice ale dermatitei scutecului sunt:
- înroșire extinsă a pielii (eritem), începând de obicei în jurul anusului și extinzându-se până la interiorul coapselor și abdomenului
- formarea de mici noduli cutanați și scuame
- zone deschise, plângând, dureroase (descrise adesea ca „durere”)
- durere și mâncărime în zona pelviană
- senzație de arsură la urinare
- Scutecele miros a amoniac
Infestarea cu ciuperci sau alți germeni
Ciupercile de drojdie se pot răspândi pe fundul dureros al bebelușului: Candida albicans, o ciupercă care trăiește în mod obișnuit în intestine, poate coloniza cu ușurință pielea deteriorată, ducând la afte de scutec. În acest caz, leziunile cutanate nu mai sunt bine definite, ci nodulii individuali, precum și pustulele și cosurile răspândite în zona înconjurătoare (de exemplu, pe coapse). La marginea erupției cutanate, pielea se scuamă adesea.
Ca urmare a infecției, leziunile cutanate se pot dezvolta uneori pe partea superioară a corpului, pe față și pe cap. De exemplu, asocierea dintre dermatita bacteriană a scutecului și impetigo contagios a fost observată în studii.
Dermatita scutecului: cauze și factori de risc
Factorul iritant amoniac
Acest efect este intensificat de amoniac. Acest compus chimic de apă și azot se formează în timpul scindării (de către enzima ureaza) a ureei găsite în urină. Amoniacul irită pielea zonei scutecului. De asemenea, crește ușor pH-ul pielii. În acest fel, pielea își pierde mantaua acidă protectoare. Acest lucru previne în mod normal creșterea unor germeni.
Infecție cu ciuperci sau bacterii
Produse de împachetare și îngrijire cu factori de risc
Igiena slabă
Igiena precară contribuie major la durerile de fund ale bebelușilor. Sugarii, precum și adulții care poartă pantaloni de protecție, care sunt rar scutece sau nu sunt spălați sau uscati temeinic, au un risc crescut de erupție cutanată de scutec.
Factorul de risc care stau la baza bolilor
O infecție suplimentară a pielii cu agenți patogeni care cauzează boli este, de asemenea, favorizată de diferite boli de bază. Acestea includ boli de piele precum eczema atopică, psoriazisul, eczema seboreică sau pielea uscată în general. Dar un sistem imunitar slăbit crește și riscul de dermatită a scutecului.
Dermatita scutecului: diagnostic și examinare
Diagnosticul dermatitei scutecului este pus de medicul pediatru sau de un specialist in boli de piele, medicul dermatolog. De obicei, este suficient ca medicul să examineze temeinic zonele de piele afectate. Semnele clasice (roșeață, pustule, scurgeri, scuame) și apariția în zona tipică a pielii (genitale, fese, spate, abdomenul inferior, coapse) sunt de obicei suficiente pentru a diagnostica dermatita scutecului.
Examinări suplimentare
În timpul examenului fizic, medicul caută și alte semne de boală în afara zonei scutecului. Drojdia Candida albicans, de exemplu, afectează adesea și gura și intestinele. Pentru a determina exact agentul patogen, medicul ia un tampon din zona de piele afectată. Acest lucru este necesar în special în cazurile severe (infecție bacteriană suplimentară) sau dacă terapia prescrisă pentru dermatita scutec a eșuat.
Dermatita scutecului: tratament
Dacă bolile de bază au fost excluse drept cauză, se bazează pe următoarele măsuri pentru a vindeca fundul dureros al bebelușului. Sunt potrivite si pentru prevenirea iritatii de scutec!
Lăsați aer pe fundul dureros al bebelușului!
Schimbați scutecele în mod regulat!
Se recomandă nu numai verificarea scutecelor de mai multe ori pe zi, ci și schimbarea lor la fiecare trei-patru ore (în cazul urinei și fecalelor, schimbați imediat). Pentru a preveni frecarea prea mare a scutecului, trebuie pus lejer. Apoi se poate acumula mai puțină căldură dedesubt.
Spălați toate textilele folosite după utilizare la cel puțin 60 de grade Celsius (spălare la fierbere).
Curățați și uscați corespunzător zona scutecului!
Spălați toate textilele folosite după utilizare la cel puțin 60 de grade Celsius (spălare la fierbere).
Curățați și uscați corespunzător zona scutecului!
Consultați-vă medicul!
Dacă observați o erupție cutanată la copilul sau ruda dvs., ar trebui să vă consultați medicul pediatru sau dermatologul. El sau ea poate exclude posibile boli de bază și poate oferi sfaturi utile despre tratamentul erupțiilor cutanate de scutec. Nu ezita să-l întrebi direct și despre opțiunile speciale de tratament. În cazul unei infecții suplimentare a pielii, medicul va prescrie și medicamente.
Folosiți numai unguente sau paste specificate de medic!
În cazul dermatitei scutecului, sunt deosebit de potrivite pastele moi, care conțin zinc, pe bază de apă. Pastele moi de uscare și dezinfectare pot fi aplicate în prealabil pe erupțiile cutanate sever. În cazul unor leziuni severe ale pielii, unguentele cu cortizon pot fi de asemenea utile. Cu toate acestea, acestea ar trebui să fie utilizate numai de către medic și doar pentru o perioadă scurtă de timp.
Rezumat: recomandări ABCDE
Un grup de experți din California a rezumat recomandările de tratament pentru erupția cutanată de scutec folosind literele ABCDE într-un articol profesional:
- A = aer (aer) – timpi fără scutec
- B = barieră – bariera naturală a pielii trebuie protejată sau întreținută cu paste adecvate.
- C = curat – curățarea atentă și blândă este o parte importantă a terapiei dermatitei scutecului.
- E = educație – aceasta ar trebui să implice un medic sau un expert (de exemplu, moașă) care poate educa despre dermatita scutecului și poate oferi sfaturi utile de tratament.
Dermatita scutecului: cursul bolii și prognostic
Dermatita scutecului se vindecă de obicei într-un timp scurt, fără consecințe. Este important să se ia măsuri preventive, să se evite factorii de risc cauzali și să se trateze cu atenție eventualele infecții.
