Stenoza carotidiană: Descriere
Stenoza carotidiană este termenul folosit de medici pentru a descrie o îngustare (stenoză) a arterei carotide. Există o arteră carotidă comună dreaptă și una stângă, care merg de-a lungul părților laterale ale gâtului de la piept spre cap. Acestea se împart într-o arteră carotidă internă și una externă (artera carotidă internă și externă) aproximativ la jumătatea gâtului. Artera carotidă internă (ACI) furnizează în principal creierul cu sânge, în timp ce artera carotidă externă (ACE) furnizează în principal cu sânge scalpul, fața și organele superioare ale gâtului. Stenoza carotidiană este de obicei localizată în zona bifurcației.
Stenoza carotidiană: frecvență
Frecvența stenozei arterei carotide crește odată cu vârsta pacientului. De exemplu, doar aproximativ 0.2% dintre bărbații sub 50 de ani au cel puțin jumătate din artera carotidă îngustată. Până la două procente dintre persoanele de peste 60 de ani și șapte procente dintre persoanele de peste 80 de ani au o astfel de stenoză carotidiană asimptomatică. Comparativ cu femeile, bărbații sunt afectați de aproximativ două ori mai des.
Stenoza carotidiană: simptome
Stenoza carotidiană nu provoacă adesea simptome pentru o lungă perioadă de timp. Medicii vorbesc apoi despre stenoza carotidiană asimptomatică. Când apar simptomele, acestea pot varia. Exemplu:
- Tulburări vizuale, cum ar fi vederea dublă sau defecte ale câmpului vizual
- Tulburări de vorbire
- Dureri de cap
- Atacuri de amețeală
Aceste simptome de stenoză carotidiană pot apărea în atacuri și persistă câteva minute până la ore. Dacă scad, acest lucru este denumit și atac ischemic tranzitoriu (AIT), adică o lipsă temporară a fluxului sanguin către creier. Dacă simptomele persistă sau chiar cresc pe o perioadă mai lungă de timp, este vorba de un accident vascular cerebral (apoplexie, insultă).
Stenoza carotidiană: cauze și factori de risc
Cea mai frecventă cauză a stenozei arterei carotide este calcificarea vasculară (arterioscleroza). Odată cu înaintarea în vârstă, se formează depozite (plăci) pe pereții interiori ai vaselor – inclusiv pe artera carotidă. Aceste depozite îngustează vasul. Factorii de risc precum fumatul, hipertensiunea arterială sau creșterea lipidelor din sânge accelerează procesul. În cele din urmă, bucăți mici de placă se pot rupe, intra în vasele cerebrale odată cu fluxul de sânge și se pot strânge sau bloca complet una dintre ele. Acest lucru are ca rezultat reducerea sau lipsa fluxului de sânge către țesutul cerebral (ischemie). Dacă țesutul cerebral din aval nu este furnizat rapid din nou cu suficient oxigen, acesta moare – apare un accident vascular cerebral ischemic (infarct cerebral).
Stenoza carotidiană: factori de risc
Diferiți factori de risc contribuie la îngustarea arterei carotide. Acestea includ
- Vârsta și sexul
- Lipide din sânge crescute (hiperlipidemie)
- Diabet zaharat (diabet)
- Fumatul
- Obezitatea
Stilul de viață are, așadar, o influență majoră asupra dezvoltării stenozei carotidiene. Persoanele care consumă o dietă sănătoasă, fac suficientă mișcare și nu fumează sunt mai puțin predispuse să dezvolte stenoză carotidiană, sau cel puțin să o dezvolte mai târziu, decât cei care duc un stil de viață nesănătos.
Stenoza carotidiană: examinări și diagnostic
Stenoza carotidiană este de obicei detectată în timpul unei examinări cu ultrasunete, dar în unele cazuri poate fi detectată și prin simptome tipice. Primul punct de contact este de obicei medicul dumneavoastră de familie, care vă poate trimite la un neurolog. Un medic vă va întreba mai întâi în detaliu despre istoricul dumneavoastră medical (anamneză). Întrebările posibile includ, de exemplu
- Suferiți de hipertensiune arterială sau diabet?
- Fumezi?
- Suferiți din când în când de probleme de vedere?
Stenoza carotidiană: examen fizic
Medicul te va examina apoi. Îți va simți pulsul pe gât și pe încheieturi. Dacă există stenoză carotidă în secțiunea arterei carotide comune, poate fi dificil să simțiți pulsul. Doctorul vă va asculta apoi inima și vasele mari cu un stetoscop. Dacă aveți stenoză carotidă, este posibil să puteți auzi zgomote de flux deasupra arterelor carotide.
Stenoza carotidiană: analize de laborator
Stenoza carotidiană: examinări instrumentale
Examenele ecografice (ecografia) sunt deosebit de utile în diagnosticul stenozei carotidiene – mai exact, o formă specială de ecografie: sonografia duplex. Poate fi folosit pentru a vizualiza atât fluxul de sânge în vase, cât și vasele în sine. Acest lucru permite determinarea severității stenozei și identificarea tipului de îngustare. Dacă depunerile de pe peretele vasului sunt mai degrabă ferme și compacte, este mai puțin probabil să se desprindă decât dacă sunt friabile și inegale.
Medicii efectuează adesea examinări suplimentare pentru a evalua mai bine riscul unui accident vascular cerebral. Acestea includ o examinare cu ultrasunete a inimii. Medicul poate determina dacă s-au format cheaguri în inimă care amenință să fie spălate în arterele carotide și să le blocheze.
În plus, se efectuează o electrocardiogramă pe termen lung (ECG pe termen lung) pentru a găsi posibile indicații de aritmie cardiacă. Acestea cresc riscul formării de cheaguri în inimă, care pot bloca arterele carotide.
De asemenea, poate fi efectuată o angiografie. În această procedură de imagistică vasculară, pacientului i se injectează un agent de contrast, iar capul pacientului este radiografiat. Vasele de sânge se umplu cu substanță de contrast, ceea ce face vizibile posibilele constricții. Uneori, tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) este, de asemenea, utilizată în acest scop.
Stenoza carotidiană: tratament
Scopul tratării stenozei arterei carotide este de a preveni un accident vascular cerebral și de a asigura alimentarea cu sânge a creierului. Pentru a face acest lucru, este important să minimizați mai întâi factorii de risc. În calitate de pacient, puteți aduce o contribuție semnificativă la acest lucru: obțineți obiceiul de a duce un stil de viață sănătos cu exerciții fizice suficiente, o dietă echilibrată și evitarea nicotinei. În plus, tensiunea arterială și zahărul din sânge ar trebui să fie reglate optim. Un stil de viață sănătos ajută și aici. Dacă este necesar, medicul dumneavoastră de familie vă va prescrie medicamente suplimentare (antihipertensive, medicamente pentru scăderea glicemiei).
Pentru a minimiza riscul unui accident vascular cerebral, medicul poate prescrie, de asemenea, comprimate „subțierea sângelui”. Acești așa-numiți inhibitori ai agregării plachetare (cum ar fi acidul acetilsalicilic = ASA) împiedică formarea cheagurilor de sânge (trombi) și blocarea vaselor de sânge.
Stenoza carotidiană: tratament chirurgical
Există riscul ca operația în sine să ducă la un accident vascular cerebral. Prin urmare, procedura trebuie efectuată numai în centre medicale care au suficientă experiență cu TEA. În plus, medicii curători cântăresc cu atenție beneficiile și riscurile operației. Speranța de viață, gradul de stenoză și orice afecțiuni preexistente joacă toate un rol.
O altă procedură care este utilizată pentru stenoza carotidiană este angioplastia carotidiană cu plasarea stentului. Aceasta presupune utilizarea unui cateter cu balon pentru a extinde vasul afectat din interior și introducerea unui suport vascular (stent) care se extinde singur.
Stenoza carotidiană: cursul bolii și prognostic
Stenoza carotidiană poate rămâne nedetectată mult timp și nu poate provoca simptome. Acest lucru este periculos, deoarece îngustarea arterei carotide crește de obicei în timp, ceea ce crește riscul unui accident vascular cerebral. În fiecare an, aproximativ 2 din 100 de stenoze carotidiene asimptomatice descoperite întâmplător provoacă un accident vascular cerebral. În plus, pacienții cu stenoză carotidiană au un risc crescut de a suferi un infarct.
Prin urmare, ar trebui să discutați cu medicul dumneavoastră în detaliu despre opțiunile de tratament. Schimbarea stilului de viață cu suficient exercițiu și alimentație sănătoasă poate îmbunătăți prognosticul stenozei arterei carotide.
