Când este declarată o urgență internațională de sănătate publică?
Potrivit OMS, o condiție prealabilă pentru o urgență internațională de sănătate – Urgența de sănătate publică de interes internațional (PHEIC) – este un „eveniment extraordinar” în care
- o boală amenință să se răspândească peste granițele naționale și astfel devine un risc pentru sănătate pentru alte țări
- situația este clasificată ca „gravă, neobișnuită sau neașteptată”
- situația poate necesita o acțiune imediată coordonată la nivel internațional
Comitetul de experți pentru urgențe
Pentru a lua decizia, secretarul general al OMS convoacă un comitet de urgență format din experți internaționali, numit Comitetul de urgență IHR (International Health Regulations). Acestea includ, de exemplu, virologii, experții în controlul bolilor, dezvoltatorii de vaccinuri sau epidemiologii specializați. Cel puțin un membru este din regiunea afectată.
Posibile recomandări ale OMS
- Măsuri carantină
- (mai stricte) controale la frontieră sau închideri de frontieră
- Restricții de călătorie
- Înființarea de centre de tratament specializate
- Vaccinările cadrelor medicale
- Măsuri de educare a populației
Recomandările nu se referă doar la țările și teritoriile deja afectate. Dacă alte țări pot contribui la limitarea răspândirii bolii, grupul le încurajează și ele să facă acest lucru.
Urgențe de sănătate internaționale în trecut
OMS a declarat o urgență sanitară internațională în fața următoarelor epidemii, de exemplu:
- 2009: Gripa porcină
- 2014: Ebola
- 2014: poliomielită (până astăzi)
- 2016: virusul Zika
- 2019: Ebola