Neurofeedback: tratament, efecte și riscuri

Neurofeedback-ul este o variantă specială a biofeedback-ului. În acest proces, un computer analizează cel al unei persoane creier formează undele și le afișează pictural pe un monitor.

Ce este neurofeedback-ul?

Neurofeedback-ul este înțeles ca biofeedback al creier activitate. Această procedură utilizează encefalograme, din care creier se măsoară activitatea. Pacientul primește apoi feedback prin intermediul unui ecran de computer conectat. Acest feedback permite persoanei să-și regleze activitatea creierului mai eficient. Astfel, dereglarea activității creierului este adesea considerată a fi declanșatorul comportamentelor nedorite sau a numeroaselor boli. Cu toate acestea, prin neurofeedback, oamenii pot învăța să-și compenseze neregulile. Termenul feedback provine din limba engleză și înseamnă „feedback”. Un astfel de feedback trebuie să existe între ceea ce își dorește persoana și ceea ce realizează. De exemplu, oamenii nu ar putea merge cu bicicleta dacă nu ar fi capabili să simtă unghiul de înclinare. Cu toate acestea, omul nu percepe majoritatea funcțiilor minții și ale corpului. Deoarece sunt controlate automat, ele pot fi greu influențate. Dacă o astfel de funcție eșuează, există, prin urmare, puține opțiuni de antrenament. În astfel de cazuri, biofeedback-ul poate oferi o ușurare. Biofeedback măsuri o variabilă care trebuie instruită cu ajutorul unor dispozitive speciale. Se aplică semnale acustice sau optice de feedback.

Funcția, efectul și obiectivele

Un biofeedback pentru creier reprezintă neurofeedback-ul. Oamenii nu pot simți sau influența direct numeroasele funcții ale creierului. Neurofeedback-ul este potrivit în acest scop. O metodă foarte simplă, dar directă este electroencefalograma (EEG), cu care undele creierului pot fi măsurate pentru a obține informații despre procesele din creier. Informațiile pe care le primește o persoană în timpul acestui proces sunt suficiente pentru a pune creierul într-un circuit de biofeedback. De exemplu, pentru a spori atenția unei persoane, EEG detectează și raportează scurte perioade de neatenție. În timpul antrenamentului de neurofeedback, acest lucru se poate întâmpla de până la două mii de ori. În timp, creierul învață să obțină o stare de atenție. Scopul antrenamentului neurofeedback este de a obține o stare adecvată a creierului, care este apoi menținută. În acest fel, neurofeedback-ul crește proprietățile de autoreglare ale creierului. Neurofeedback-ul este utilizat pentru tratamentul a numeroase boli și tulburări. Acestea includ tulburarea de hiperactivitate a atenției (ADHD), autism, atacuri de panica, concentrare tulburări, tulburari de somn, strestulburări legate de aceasta, tulburare de stres post-traumatic, epilepsie, tulburări de anxietate, depresiune, tulburări de tic, schizofrenie, și accidente vasculare cerebrale. În plus, biofeedback-ul special servește pentru a promova sănătate deoarece antrenează să facă față și să reducă stres și menține flexibilitatea mentală la bătrânețe. Neurofeedback-ul poate fi utilizat și în școală și educație prin creșterea performanței academice și echilibrarea instabilității. În plus, este potrivit în viața profesională pentru a atinge excelența mentală. Înainte de a aplica neurofeedback-ul, terapeutul efectuează un interviu detaliat cu pacientul. În timpul acestei discuții, terapeutul examinează cel al pacientului istoricul medical, simptome și obiectivele tratamentului. În funcție de zona de aplicare, pot fi efectuate diferite proceduri de testare, cum ar fi un test stimul-răspuns. După discuție, terapeutul decide dacă neurofeedback-ul este adecvat și apoi întocmește un terapie plan. Neurofeedback-ul se efectuează de una până la trei ori pe săptămână. După 20 de ședințe, există o altă discuție cu terapeutul, care apoi decide dacă să continue tratamentul pe baza obiectivelor atinse. Pentru sesiuni optime de neurofeedback, este necesară o bună cooperare între pacient și terapeut. La începutul neurofeedback-ului, medicul lipeste trei electrozi cu o pastă pe scalpul pacientului. Electrozii îndeplinesc sarcina de a măsura fluctuațiile potențialului electric generat de creier. Terapeutul determină de ce părți ale creierului sunt atașați electrozii. Același lucru se aplică frecvențelor care trebuie filtrate din semnalele electrice, pe care pacientul le primește pentru feedback. Undele cerebrale sunt afișate sub formă de unde, însă, pentru că pacientul are dificultăți în interpretarea acestora, el primește în schimb o secvență grafică. Acesta este de obicei un avion care crește sau cade în funcție de schimbarea activității creierului. Prin această reprezentare simplificată, pacientul învață să-și influențeze în mod specific activitatea creierului electric.

Riscuri, efecte secundare și pericole

Pentru a putea influența în mod semnificativ activitățile creierului în viața de zi cu zi, pacientul are nevoie de multă practică. Prin urmare, nu este neobișnuit ca el să primească un ecran de antrenament de la terapeut pe care să îl folosească acasă. Copiii care suferă de ADHD poate duce, de asemenea, ecranul la școală și îl poate folosi pozitiv. Dacă obiectivele atinse sunt stabile sau s-a atins o îmbunătățire durabilă a simptomelor, neurofeedback-ul poate fi întrerupt. Nu există riscuri asociate cu neurofeedback-ul. Cu toate acestea, dacă procedura este efectuată incorect, uneori pot apărea reacții adverse nedorite. Acestea includ somnolență, agitație, anxietate, depresiune, tulburări de somn și convulsii epileptice. Aceste reacții adverse, cu toate acestea, durează doar un timp scurt, cu excepția cazului în care antrenamentul fals se face pe o perioadă mai lungă de timp. În plus, există riscul ca simptomele să fie exacerbate în loc să fie reduse de un antrenament greșit. Din acest motiv, se recomandă ca neurofeedback-ul terapie să fie întotdeauna efectuate de profesioniști instruiți. Electrozii atașați în timpul neurofeedback-ului nu aplică șocuri electrice pacientului, așa cum se susține adesea în mod fals, ci măsoară doar activitatea creierului. Nu există pericole asociate cu această procedură.