O formă de tratament cu hiperhidroză (sinonim: hiperhidroză terapie) este injecție locală de toxina botulinică (Botox). Aproximativ 0.5% din populație este afectată de transpirație crescută, a cărei formă cea mai comună se numește hiperhidroză focală idiopatică primară. Mai puțin frecventă este hiperhidroza secundară generalizată, care are de obicei o boală sistemică ca cauză (de exemplu, tulburări endocrinologice, cum ar fi disfuncția tiroidiană, diabet mellitus, tumori sau neurologice ̶ sistem nervos tulburări). În plus față de problemele psihosociale, creșterea secreției de transpirație duce, de asemenea, la o susceptibilitate crescută la infecții din viruși, bacterii, și ciuperci. Botoxul este o toxină bacteriană naturală produsă de bacteria Clostridium botulinum. Procedura este utilizată pentru tratarea hiperhidrozei, care se caracterizează prin producerea perturbatoare de transpirație crescută în axilă (axilă), față și palmele mâinilor și picioarelor.
Indicații (domenii de aplicare)
Transpirația anormală se distinge de starea normală prin cantitatea de transpirație. O cantitate de peste 50 mg de transpirație pe minut în axilă este considerată patologică (patologică). O astfel de creștere a transpirației poate conduce la considerabile psihologice stres atât în viața profesională, cât și în cea privată. Din acest motiv, terapie cu Botox este indicat medical. Aceasta înseamnă că este absolut necesar. Producția de sudoare care este sub limita definită poate fi, de asemenea, foarte deranjantă și asociată cu o mare suferință. Aici este dată indicația, chiar dacă este o preocupare estetică. Cu toate acestea, tratamentul palmelor și picioarelor nu se efectuează din motive estetice din cauza anestezie necesare și complicațiile crescute.
Procedura
Tratamentul cu hiperhidroză cu Botox este exclusiv pentru tratamentul hiperhidrozei primare. Din acest motiv, hiperhidroza secundară trebuie exclusă mai întâi. Cauza hiperhidrozei este o tulburare a așa-numitei eccrine glandele sudoripare (glandulae sudofirae eccrinae), care sunt responsabile de termoreglare (reglarea căldurii corpului) a corpului. Aceste glande sunt furnizate de simpatic sistem nervos (parte a sistemului nervos autonom, involuntar) prin colinergic nervi (inervația colinergică se referă la partea din sistem nervos că utilizări acetilcolină ca o neurotransmițător. O neurotransmițător este un mesager care transportă informații electrice de la unul celula nervoasa la următorul), care sunt activate în mod special de stres sau anxietate. Botoxul este injectat intracutanat (în piele) în zona afectată la o distanță de 1-2 cm, astfel încât să existe un wheal. Pe palmele picioarelor și mâinilor, a anestezic local este necesar în prealabil, altfel tratamentul este foarte dureros. Botoxul acționează asupra colinergicului nervi care furnizează glandele sudoripare prin împiedicarea eliberării neurotransmițător acetilcolină. Efectul durează aproximativ 4-6 luni și poate fi repetat de câte ori se dorește. În ciuda mai multor aplicații, s-a demonstrat că nu există efecte secundare grupate. Testul minor (testul de rezistență la iod) este disponibil pentru a marca zona producției crescute de transpirație pentru tratament:
- Periajul piele cu o iod-potasiu iodură soluție (soluția Lugol).
- Praful de amidon praf după uscare.
- Dacă transpirația este prezentă, zona devine albastru închis.
În plus față de terapia cu Botox, sunt disponibile o serie de alte măsuri terapeutice, dintre care unele pot fi asociate cu efecte secundare semnificative:
- Antrenament autogen
- Acupunctura
- Salvie extracte (comprimate, ceai) - aplicarea se bazează pe rapoarte de experiență. Nu sunt disponibile studii controlate de eficacitate, deci substanța trebuie considerată în cel mai bun caz ca o alternativă sau adjuvant terapie abordare.
- Antiperspirante: Aplicarea locală a aldehide or aluminiu clorhidrat, care au un efect asupra canalelor excretoare ale glandele sudoripare și inhibă secreția de transpirație.
- ionoforeza: aplicarea unui curent electric slab alunecător la o baie de sare, ai cărui ioni pot avea un efect obstructiv asupra conductelor excretoare ale glandelor sudoripare.
- Anticolinergic medicamente: provoacă o blocadă sistemică a inervației colinergice, adică inhibarea eliberării neurotransmițătorului acetilcolină.Efecte secundare: Tulburări de acomodare (capacitatea ochiului de a se adapta la condițiile externe), uscat gură, tahicardie (bătăi rapide ale inimii), tulburări de micțiune (vezică tulburare de golire), concentrare tulburări.
- Tranquilizante: medicamente psihotrope care au un efect calmant sau relaxant sunt folosite atunci când transpirația este rezultatul reacțiilor de anxietate.
- Terapie chirurgicală: excizia țesutului afectat (de exemplu, în hiperhidroză axilară rezistentă la terapie) sau simpatectomie (tăierea ganglionilor de frontieră și astfel întreruperea tractelor nervoase furnizoare).
Beneficia
Tratamentul cu hiperhidroză cu Botox este o terapie medicală utilă, deoarece producția crescută de transpirație poate afecta în mod semnificativ viața socială a pacientului în special.
