Trahee

Sinonime

Lat. = trahee; funcție trahee, anatomie trahee

Definiție

Împreună cu bronhiile și plămânii, traheea este una dintre căile respiratorii inferioare și leagă nazofaringele de plămâni. Traheea este situată în gatul sub laringe iar în torace. Respiraţie aerul își face drum de la cavitatea nazală prin faringe și laringe la trahee și de acolo în bronhiile plămânilor.

Traheea este un tub elastic de 10-12 cm lungime, cu un diametru de 12 mm. Este împărțit în două secțiuni, pars cervicalis („gât parte ”) și pars thoracica („piept parte"). În raport cu poziția coloanei vertebrale din spatele ei, traheea începe la nivelul celui de-al 6.7-lea vertebra cervicală și se termină la nivelul celui de-al 4-lea vertebra toracică.

Acolo se împarte în bronhia principală dreaptă și stângă a plămân și formează o bifurcație (bifurcatio tracheae, „ramificată”) cu un inghinal cartilaginos (carina tracheae) în acest moment. Traheea este formată din 10 până la 20 în formă de potcoavă cartilaj cleme, care sunt conectate între ele într-o direcție longitudinală prin ligamente, ligamenta annularia (ligament = bandă, inel = inel). Structura tisulară fină a traheei este în trei straturi (de la interior la exterior): Tunica membranei mucoase constă din ciliate cu mai multe rânduri epiteliu, care este acoperit cu cilii, așa-numita cinchona.

Celulele calice producătoare de mucus sunt încorporate. În plus, există celule de susținere, celule bazale și celule endocrine. Limita cu fibromusculocartilaginea tunică subiacentă formează un strat de țesut conjunctiv cu fibre și glande elastice, glandulele traheale (glandula = glandă).

Partea de mijloc a traheei constă din cartilaj cleme din cartilaj hialin deschis spre spate. Capetele acoladei sunt legate printr-o placă de mușchi-tendon (Musculus trachealis), care formează peretele posterior al traheei. Între două cartilaj bretele există o țesut conjunctiv conexiunea ligamentului (Ligamentum annulare).

În cele din urmă, stratul cel mai exterior, tunica adventitia, se formează în vrac țesut conjunctiv și ancorează traheea de împrejurimi.

  • Tunica mucoasa = membrana mucoasa cu glande
  • Tunica fibromusculocartilaginea = mușchi, cartilaj, ligamente
  • Tunica adventitia = tesutul conjunctiv inconjurator

Traheea, ca parte a căilor respiratorii conductoare (conductive), servește la încălzirea, umidificarea și purificarea aerului pe care îl respirăm. Acest lucru se face cu ajutorul celulelor calice producătoare de mucus și a kinociliei membranei mucoase. Acestea din urmă transportă mucusul și particulele străine spre gatul cu o viteză de aproximativ 15 mm pe minut. Fibrele nervoase se găsesc și în trahee, care sunt responsabile de tuse reflex și astfel au și o funcție de curățare.