Terapie
Terapie pe termen lung pentru Boala Crohn începe întotdeauna în remisie, adică atunci când pacientul nu se află într-o recidivă. Terapia pe termen lung cu mesalazină (5-ASA) este de dorit, deoarece este eficientă și are puține efecte secundare. La unii pacienți, acest medicament este deja suficient pentru a controla boala.
Dacă nu este cazul, suplimentar cortizonul, în cea mai mică doză posibilă, este utilizat local (ca clismă sau klysma) sau sistemic (ca tablete). Alternativ, imunomodulatori precum metotrexat (MTX) sau azatioprină poate fi folosit. Din păcate, acestea din urmă pot fi asociate cu efecte secundare severe, motiv pentru care pacienții trebuie deseori reexaminați.
De asemenea, s-a făcut o experiență bună cu blocantele TNF relativ noi (de ex Humira®) în terapia pe termen lung. În caz de complicații severe, cum ar fi constricții, fistule sau abcese, poate fi necesară îndepărtarea chirurgicală a secțiunilor intestinale afectate. Humira® aparține grupului relativ nou de blocante TNF.
Ingredientul activ al medicamentului se numește adalimumab. Remicade® (Infliximab) este un alt reprezentant bine cunoscut al acestui grup de ingrediente active. Ca anticorp, „interceptează” TNF care circulă în organism.
La rândul său, TNF este o moleculă care este eliberată de celulele inflamate pentru a atrage celulele inflamatorii ale sistemului imunitar și îi stimulează să se înmulțească. Dacă este eliminat de Humira®, inflamația este astfel atenuată. Este folosit în Boala Crohn când alte medicamente nu aduc succesul dorit.
Acesta trebuie injectat în mod regulat direct în fluxul sanguin. Efectele secundare includ reacții nespecifice, cum ar fi mușchiul durere, iritatii ale pielii, pierderea poftei de mâncare și risc crescut de infecție. Un adormit tuberculoză poate fi reactivat de Humira®, motiv pentru care trebuie exclus înainte de a începe terapia. Tipul de tratament depinde întotdeauna de gravitatea recidivei.
În general, se iau mai întâi măsuri dietetice pentru ameliorarea intestinului și eliminarea oricăror alergeni prezenți în alimente din organism. În unele cazuri, alimentele lichide speciale sau nutriția „prin intermediul nervură"(nutriție parenterală) este utilizat pe durata recăderii. În ceea ce privește medicația, mesalazina (5-ASA) și cortizonul în formă locală, adică ca clisme sau klysma (supozitoare), sunt utilizate mai întâi. Dacă inflamația nu poate fi conținută în acest fel, cortizonul administrat sistemic, adică sub formă de tablete sau intravenos, trebuie utilizat. În caz de eșec al terapiei ulterioare, imunomodulatori precum azatioprină or metotrexat sunt folosite.
Toate articolele din această serie:
