Diagnosticul de epicondilită humeri se face pe baza simptomelor clinice și examinare fizică. Tehnicile de imagistică sunt doar excluzive. Opțional diagnosticarea dispozitivelor medicale-în funcție de rezultatele istoriei, examinare fizică, diagnostic de laborator, și obligatoriu diagnosticarea dispozitivelor medicale-se folosesc pentru diagnostic diferentiat.
- Sonografie (ultrasunete examinarea) articulației afectate - pentru a vizualiza umflarea la inserția musculară; examinare de urmărire pentru a evalua succesul terapie.
- Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN; metodă de imagistică transversală asistată de computer (folosind câmpuri magnetice, adică fără raze X); deosebit de potrivită pentru vizualizare leziuni ale țesuturilor moi) a articulației afectate - dacă se suspectează o ruptură (ruptură); pentru vizualizarea umflăturii la inserția musculară sau în cazul epicondilopatiei cronice humeri (> 6 luni) Notă: Dacă este posibil, RMN trebuie efectuat în extensie și supinație (rotația exterioară a mâinii) a articulației cotului.
- Musculare (EMG; măsurarea activității musculare electrice) / NLG (măsurarea vitezei de conducere a nervilor) -dacă se suspectează o leziune neurogenă referită sau periferică.
