Sângerări gastrointestinale: simptome, cauze, tratament

Hemoragia gastrointestinală (GIB) - cunoscută coloquial sub numele de sângerare gastrointestinală - (sinonime: hemoragie gastro-intestinală; hemoragie GI; hemoragie anorectală; hemoragie din tractul gastro-intestinal; hemoragie intestinală; hemoragie intestinală; hemoragie colonică; hemoragie intestinală subțire; hemoragie duodenală; hemoragie duodenală; enteroragie; hemoragie gastroenterică; hemoragie gastroenterică; ; Hemoragie duodenală; Hemoragie intestinală; Hemoragie intestinală; Hemoragie colonică; Hemoragie colonică; Hemoragie de revărsat gastric; Hemoragie gastro-intestinală; Hemoragie gastrică; Hemoragie gastro-intestinală superioară; Hemoragie intestinală ocultă; Hemoragie intestinală ocultă; 10-GM K92. 2: Hemoragia gastro-intestinală, nespecificată) sângerează din tractul gastro-intestinal (tractului digestiv). Sângerarea gastro-intestinală superioară (GIB) se poate distinge de GIB inferior:

  • Superior sângerare gastrointestinală (OGIB): sursa sângerării este peste duoden (duodenum) / jejunum (jejunum) junction [= flexura duodenojejunalis] or proximal to Treitz` ligament (Treitz a descoperit muschiul suspensorius duodeni în 1853, care ulterior a fost numit ligamentul Treitz` sau ligamentul Treitz` (ligamentum suspensorium duodeni). Structura se fixează joncțiunea dintre duoden și jejun la peretele posterior al abdomenului). Astfel, sursa posibilă de sângerare este esofagul (esofagul), stomac or duoden (duoden).
  • Coborâți sângerare gastrointestinală (UGIB): sursa sângerării se află sub flexura duodenojejunalis, deci în intestinului subtire, colon (intestin gros) sau rect (rect).

În 75-90% din cazuri, este prezentă sângerare gastro-intestinală superioară (OGIB). Cea mai frecventă cauză de sângerare în grupul de sângerare non-variceală este duodenală ulcer (ulcerul duodenului) și ulcerul ventriculilor (ulcerul stomac), care sunt responsabili pentru aproximativ 50% din toate cazurile. În sângerările gastrointestinale inferioare (UGIB), în funcție de vârstă, cauza principală este o sursă anorectală de sângerare. Sângerarea gastro-intestinală cronică este definită ca sângerare persistentă cu o scădere a serului hemoglobină niveluri care nu conduce la instabilitatea circulatorie și este asociată cu deficit de fier. Sângerarea gastro-intestinală poate fi un simptom al multor boli (vezi la „Diagnostic diferențial”). Incidența (frecvența cazurilor noi) pentru hemoragia gastro-intestinală superioară este de 50-100 de cazuri la 100,000 de locuitori pe an și pentru hemoragia gastro-intestinală inferioară (fără hemoragie hemoroidală) de aproximativ 20 de cazuri la 100,000 de locuitori pe an (în Germania). Curs și prognostic: Spectrul clinic al hemoragiei gastrointestinale variază de la anemie (anemie), care poate fi detectată numai de chimia de laborator, până la hemoragie fulminantă cu şoc (urgență medicală). Dacă este prezentă instabilitate hemodinamică, este necesară spitalizarea de urgență. Factorii de prognostic nefavorabili includ vârsta mai mare (> 65 de ani), boli concomitente, cum ar fi inimă insuficiență (insuficiență cardiacă) sau boală pulmonară, masivă sânge pierdere (valoarea inițială a Hk (valoarea hemocritului) <30%) și complicații (de exemplu, insuficiență renală acută). Sângerările gastro-intestinale pot fi recurente (recurente). După hemostaza, 30% se repetă în termen de trei zile. În timp ce sângerarea în tractul gastro-intestinal superior (tractul gastro-intestinal) poate fi foarte dramatică, sângerarea în tractul gastro-intestinal inferior tinde să fie mai puțin dramatică. Acest lucru se reflectă și într-o rată de mortalitate relativ scăzută de 2%. Notă: Urmărirea sângerării în tractul gastro-intestinal sub anticoagulante (anticoagulante) sau antiagregante (2.5 mg rivaroxaban plus ASA, 5 mg rivaroxaban singur sau 100 mg ASA singur) au arătat că din 14 cazuri de sângerare, unul duce la carcinom; în complicațiile severe de sângerare, zece cazuri sunt asociate cu o cancer diagnostic. Letalitatea medie (mortalitatea în raport cu numărul total de persoane cu boală) a tuturor sângerărilor gastrointestinale este de 5-10%.