Anghină pectoris (AP) - numit colocvial inimă constricție - (angina latină „constricție”, pectus „piept„; sinonime: Strângere la piept; stenocardie; învechit: ICD-10-GM I20.- Anghină pectoris, I20.0 Instabil anghină pectoral I20.1, Angină pectorală cu spasm coronarian dovedit, I20.8 Alte forme de angina pectorala I20.9 Angină pectorală, nespecificat) se referă la un atac toracic asemănător sau Termenul de angină pectorală este folosit pentru a descrie un atac toracic sau retrosternal durere (dureri în piept sau durere localizată în spatele sternului (sternului)) cauzată de ischemie (insuficientă sânge aprovizionare) către miocardului (inimă muşchi). Simptomul anginei apare de obicei în contextul boală arterială coronariană (CAD). Angina pectorală (AP) poate fi împărțită în funcție de cursul său, după cum urmează:
- Angina pectorală stabilă: în repaus există absența simptomelor; apar simptome stres-indus (stres AP), de exemplu, după mese grele, după stres emoțional sau fizic, în rece vreme) Definiție: toracică durere (dureri în piept) reproductibil prin fizic sau mental stres, care dispare în repaus sau după administrare of nitroglicerină.
- Angina pectorală instabilă (iAP; angina instabilă, UA): simptomatologie inconstantă.
- Anghină decubit (sinonim: angină nocturnă): AP care apare mai ales noaptea în timp ce stai culcat cu dureri în piept (dureri în piept); cauza este supraîncărcarea prealabilului miocardului (inimă mușchii) cu venoasă crescută sânge întoarce-te în timp ce stai culcat.
- Angina de novo: AP care apare pentru prima dată (de novo) și severă.
- Angina de odihnă: AP apare în repaus.
- Angină crescătoare: simptomatologie crescendo, adică simptome mai severe: de exemplu, în ceea ce privește frecvența convulsiilor, durere intensitatea sau durata convulsiei.
- Angina postinfarct (sinonim: AP postinfarct): AP care apare în decurs de 2 săptămâni după infarctul miocardic.
Se numește angina refractară atunci când nu răspunde la nicio măsură terapeutică. „Stadializarea anginei stabile” și „Clasificarea anginei instabile” vezi mai jos subtema „Angina pectorală / Clasificare”. Următoarele date epidemiologice se bazează pe boala coronariană (CHD), deoarece simptomul angina pectorală apare de obicei în contextul acestei boli. Raportul de sex: bărbații au un risc coronarian crescut în comparație cu femeile dinainte menopauza (menopauză). Cu toate acestea, după menopauza, riscul coronarian crește și la femei. După vârsta de 75 de ani, raportul de sex este echilibrat. Incidența maximă: boala apare predominant la vârsta mijlocie până la cea mai în vârstă (bărbați ≥ 55 ani și femei ≥ 65 ani). Prevalența pe viață a CHD cronică în Germania este de 9.3% (IC 95% 8.4-10.3%) la copiii cu vârsta cuprinsă între 40 și 79 de ani (n = 5 901). Boala cardiacă ischemică cronică reprezintă cea mai frecventă cauză de deces în țările industrializate. 20% din decesele din Germania sunt cauzate de boli coronariene. Curs și prognostic: atacurile de angină pectorală apar în special atunci când apar corpul oxigen cererea este crescută din cauza fizică sau psihică stres, Dar miocardului (mușchiul inimii) nu mai este furnizat cu suficient oxigen din cauza bolii. Boala cardiacă ischemică cronică este o boală progresivă care poate conduce la aritmii cardiace, insuficienţă cardiacă, infarct miocardic și moarte subită cardiacă (PHT). Prognosticul depinde de câte stenoze coronariene (îngustarea artere coronare) persoana afectată are. Nu există un remediu pentru boală, dar farmacoterapia (tratamentul medicamentos) și, dacă este necesar, intervenția chirurgicală (intervenție coronariană percutanată (PCI); aortocoronar nervură bypass (ACVB)) poate îmbunătăți prognosticul. Letalitatea (mortalitatea în raport cu numărul total de persoane cu boală) este de 3-4% pentru boala cu un singur vas, de 6-8% pentru boala cu două vase și de 10-13% pentru boala cu trei vase. Comorbidități: Boală arterială coronariană (CAD) este adesea asociat cu depresiune. Mai mult, ateroscleroza periferică (arterioscleroză, întărirea arterelor) este prezentă în 10-15% din cazuri. Notă: Probabilitatea prezenței oricărei alte tulburări mentale relevante din punct de vedere pronostic (tulburări de anxietate, stres post traumatic, schizofrenie, tulburare bipolară) sau constelația de risc psihosocial (statut socioeconomic scăzut, izolare socială, lipsa suportului social, stres profesional sau familial) ar trebui să fie evaluate prin întrebări sau chestionare istorice adecvate.
