Simptome
Simptomele halucinații depind de tipul de senzație falsă. În funcție de percepția senzorială care este înșelată sau înnorată, pacientul poate experimenta experiențe complet diferite. De regulă, se vorbește doar despre halucinații când pacientul crede de fapt că tot ceea ce percepe este realitate.
Dacă persoana afectată recunoaște halucinația, aceasta se numește pseudo-halucinație. Mai jos sunt exemple de diferite tipuri de halucinații. Halucinații acustice (auz): Pacientul aude sunete, melodii sau voci care nu există.
Forma în care vocile comunică cu pacientul poate varia. Este posibil un dialog între voci și pacient, o voce însoțitoare sau comentatoare și o formă de comandă. Cu acesta din urmă, pacientul se simte deseori obligat să cedeze „voinței” vocilor. Halucinații optice (a vedea): Pacientul vede fenomene (de ex. Fenomene luminoase, care pot să apară totuși și în cazul bolilor oculare), lucruri (ființe vii, obiecte) sau scene care nu există cu adevărat.
Halucinații olfactive / gustative (miros/gust): Pacientul miroase sau gustă ceva ce nu poate percepe de fapt. De exemplu, un pacient cu depresie severă poate percepe un miros urât care vine de la el însuși. Halucinații tactile (senzație): Pacientul are senzații false pe piele, sub formă de furnicături, înțepături, presiuni sau mângâieri.
O formă specială a acestui lucru este așa-numita iluzie dermatozoică (literalmente „iluzie piele-animal”), în care pacientul crede că bug-urile sau viermii trăiesc și se mișcă sub pielea sa. Halucinații corporale: Pacientul are o senzație complexă care îi afectează întregul corp. De exemplu, se simte imponderabil sau mișcat, scobit în interior sau umplut cu pietre, inflamat, uscat sau putred.
Rareori apar halucinații corespunzătoare și oferă o indicație a unui tablou clinic psihiatric complex. Halucinațiile care apar în tranziția de la somn la trezire sau la trezire se numesc halucinații hipnopompe și sunt asociate cu tulburări precum narcolepsie, apnee în somn, migrenă și tulburări de anxietate. Este fenomenul larg răspândit de paralizie a somnului experimentat.
Pacientul este treaz, dar nu are control asupra corpului său. La momentul potrivit, corpul este încă supus inhibării REM sau a somnului de vis. Beneficiul acestei inhibiții a mișcării arbitrare este că acțiunile și mișcările experimentate în vise nu se efectuează cu adevărat.
În mod normal, paralizia somnului se termină atunci când pacientul se trezește. Dacă există o întârziere, persoana afectată se află într-o stare intermediară între somn și veghe. În această perioadă pot apărea halucinații.
Halucinațiile optice în special sunt numite „coșmaruri care se împlinesc” de către cei afectați. Adesea halucinațiile sunt înfricoșătoare și pun persoana afectată într-o situație teribilă, deoarece se simte expus neajutorat din cauza stării paralitice. Nu trebuie neapărat să ajungă la o percepție greșită optică - toate celelalte simțuri sau o combinație a mai multor pot fi afectate.
Schizofrenia este un grup de boli psihiatrice care sunt similare prin simptome și reprezintă adesea o afectare severă pentru pacient. Pacienții schizofrenici au numeroase deficite în domeniile gândirii, voinței, percepției, emoționalității, impulsului și performanței psihomotorii (psihomotorie = relația dintre mental sănătate și mișcare). Halucinațiile sunt un simptom important al unei tulburări schizofrenice și de cele mai multe ori se manifestă ca percepții greșite acustice.
Auzul vocilor joacă cel mai important rol și poate fi perceput sub diferite forme. Vocile vorbesc pacientului (dialogic), îi însoțesc acțiunile într-un mod comentariu sau îi comandă pacientului ce ar trebui să facă (imperativ). În multe cazuri, halucinațiile acustice sunt asociate cu experiențe delirante.
De exemplu, pacientul crede că programul de televiziune sau radio este legat de el și percepe halucinații acustice sub forma unor texte modificate îndreptate către el sau ea. O astfel de tulburare se numește halucinantă pranoidă schizofrenie. O altă formă de halucinație care poate apărea frecvent în legătură cu schizofrenie este halucinația corpului.
Pacientul se simte electrizat, iradiat sau altfel influențat sau dirijat din exterior. După o operație sub anestezie generala, poate apărea un așa-numit deficit cognitiv postoperator. Persoanele în vârstă și foarte bolnave sunt deosebit de afectate.
Nivelurile de inflamație joacă probabil un rol, provocând reacții în creier și afectarea funcției sale. Dacă pacientul este deja afectat cognitiv (de gândire) înainte de operație, de exemplu pentru că suferă demenţă, probabilitatea unui deficit cognitiv postoperator este crescută. După trezirea din anestezie, pacienții suferă de tulburări de gândire și stări de confuzie.
Acestea pot varia de la dezorientarea pe termen scurt la tulburări de gândire care durează zile sau săptămâni. Delirul hiperactiv este deosebit de periculos în contrast cu delirul clasic, în care pacienții sunt puternic amețiți și inactivi. Persoanele afectate sunt complet dezorientate, dar foarte active, dezvoltă iluzii și pot avea și halucinații. În contextul acestei confuzii postoperatorii, acestea se rănesc adesea deplasându-se prea mult, îndepărtând cateterele sau accesele și având o dispoziție agresivă.
Când dormi, corpul și mintea fiecărei persoane se recuperează. Fără un somn suficient, cineva se simte epuizat, nu se poate concentra și stă lângă sine. Cu toate acestea, extrem privarea de somn poate duce și la halucinații.
În cazul în care creier nu se poate odihni, se acumulează diferite substanțe produse de corp. Acestea vă determină, de obicei, să obosiți și să adormiți. Dacă vă opuneți dorinței de a dormi, substanțele continuă să se acumuleze în creier fără a fi defalcat în timpul fazei de somn odihnitor.
Peste o anumită cantitate, aceste substanțe pot provoca halucinații fără prezența bolilor psihiatrice sau a consumului de droguri. Halucinațiile pot fi multe și variate, dar se concentrează în principal pe percepțiile greșite acustice și vizuale. Dacă privarea de somn durează prea mult, poate duce la daune grave în consecință. De exemplu, un criză de epilepsie pot fi provocate, hemoragii cerebrale sau a cursă pot aparea. Din punct de vedere medical, o lipsă de somn prelungită este, așadar, de sfătuit.
