Simptome asociate Inflamația tendonului în golul genunchiului

Simptome asociate

Inflamația tendonului în fosa poplitee implică în primul rând cele cinci simptome tipice ale inflamației: durere, roșeață, supraîncălzire, umflare și mobilitate limitată a fosei poplitee. durere este cel mai vizibil atunci când mușchii afectați sunt tensionați și, prin urmare, este mai vizibil în timpul efortului fizic. Înroșirea și supraîncălzirea fosei poplitee apare în primul rând în tendinita acută în fosa poplitee.

În schimb, umflarea și mobilitatea limitată pot apărea atât în ​​tendinita cronică, cât și în cea acută. În multe cazuri, inflamația tendonului duce, de asemenea, la o rezistență redusă a mușchilor afectați, rezultând o pierdere de forță în picior. Acest lucru are ca rezultat un model de mers inegal și o performanță fizică redusă.

Dacă o astfel de inflamație a tendonului în gol al genunchiului durează o perioadă mai lungă de timp, modelele de mișcare pot fi memorate incorect, ceea ce poate avea un efect asupra vecinilor articulații. Pe termen lung, glezna iar șoldul poate fi, de asemenea, deteriorat. Nu de puține ori, bolile musculaturii din picioare duc, de asemenea, la spate durere.

Diagnostic

La începutul simptomelor, prima terapie trebuie efectuată conform schemei PECH (odihnă, gheață, compresie, creștere). Efortul fizic trebuie oprit imediat. Durerosul gol al genunchiului poate fi răcit, se aplică un bandaj împotriva umflăturilor și a celor afectați picior este crescut.

De când a răcit gol al genunchiului poate ameliora temporar durerea, după aceea există riscul supraîncărcării tendonului. Prin urmare, ar trebui să respectați strict o întrerupere a sarcinii. În primele câteva zile puteți lua și medicamente antiinflamatoare și calmante ale durerii.

Pentru imobilizarea genunchiului, de asemenea, o firmă bandaj cu bandă sau se poate pune un bandaj de susținere. Odată ce simptomele inițiale au dispărut, se recomandă aplicarea căldurii în locul terapiei cu răceală. Acest lucru îmbunătățește sânge circulația și activitatea metabolică a mușchilor, astfel încât inflamația tendonului să poată fi combătută mai bine de către organism.

Ulterior, se poate începe o terapie cu exerciții prudente. În acest caz, o presiune puternică asupra tendoane în golul genunchiului trebuie evitată. În schimb, primul pas este de a stabili o mobilitate completă în golul genunchiului.

Sub observație fizioterapeutică și medicală, sarcina poate fi crescută cu atenție pe măsură ce terapia progresează. Accentul se pune din ce în ce mai mult pe întărirea mușchilor. În cazuri rare, când inflamația tendonului are o cauză infecțioasă, poate fi necesară terapia cu antibiotice.